Numele şefului FMI, Christine Lagarde, este din ce în ce mai vehiculat în contextul Summit-ului special UE, care va fi organizat la două zile după alegerile europene, transmite EurActiv citând surse diplomatice.
Liderii Uniunii Europene se vor reuni pe data de 27 mai pentru a analiza rezultatele a două runde de alegeri. Faptul că şefii de state şi de guverne europene se vor reuni la Bruxelles, la un dejun în care vor analiza rezultatele alegerilor europarlamentare, era anunţat de mai bine de o săptămână.
Noutatea, transmite EurActiv, constă în introducerea pe agenda discuţiilor a rezultatului alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi eventualitatea trecerii la al treilea nivel al sancţiunilor dictate împotriva Rusiei, dacă acest stat va continua să agite spiritele în special în estul Ucrainei.
În legătură cu rezultatul scrutinului european, diplomaţi europeni citaţi de EurActiv consideră că dicuţiile vor fi destul de “încurcate” în situaţia în care nu va exista un câştigător clar al acestor alegeri. Ultimele sondaje de opinie efectuate în întreaga Europă indică o luptă relativ strânsă între PPE (centru-dreapta) şi PES (centru-stânga).
Analiştii consideră că un eventual rezultat strâns nu trebuie să împiedice declararea unui câştigător ferm al acestor alegeri. EurActiv scrie că actuala conducere politică a Europei ar fi “mai mulţumită” de o victorie a formaţiunii lui Jean-Claude Juncker (PPE) decât de una a lui Martin Schulz (PES). Din calculele analiştilor lipseşte ALDE, care îl are drept candidat pe Guy Verhofstadt, care nu are încă forţa să câştige alegerile europene.
Herman Van Rompuy, avocatul schimbării. Opoziţie germană
În cazul în care va exista un câştigător cert, o formaţiune care să poată aduna majoritatea în Parlamentul European pentru a-şi impune candidatul la preşedinţia Comisiei Europene, atunci lucrurile vor fi relative simple. Chiar şi aşa, actualul preşedinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, s-a trasformat în ultima perioadă într-un “avocat” al numirii unui “outsider” în fruntea Comisiei Europene, adică o altă personalitate decât cele propuse de principalele familii europene.
Cum preşedintele Parlamentului European va fi ales cândva în luna iulie, liderii UE ar prefera instalarea unui preşedinte al Comisiei înainte, pentru a evita numiri simultane în mai multe poziţii-cheie ale Europei. În acesst sens, numirea preşedintelui Consiliului Europei, a ministrului de Externe şi a preşedintelui Eurogroup ar putea avea loc în septembrie.
În legătură cu preşedinţia Comisiei Europene, cel mai nou curent de opinie este în favoarea numirii unei personalităţi care nu se regăseşte în oferta familiilor politice europene, numele luat în calcul fiind Christine Lagarde, scrie EurActiv.
Actualul şef al FMI este afiliat grupului PPE iar analiştii consultaţi de EurActiv consideră că politicianul francez Christine Lagarde are şanse mai mari să fie nominalizat pentru conducerea Comisiei decât au cei trei candidaţi oficiali ai PPE, PES şi ALDE.
Germanul Martin Schulz, care conduce în continuare Parlamentul fiind în campanie electorală, a avertizat că următorul Parlament European nu va susţine un candidat numit “în spatele uşilor închise”.
Vice-Cancelarul Sigmar Gabriel, un social-democrat, a avertizat recent că numirea unui alt candidat decât cei înscrişi oficial în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene ar duce la “distrugerea democraţiei UE”.
Sursele diplomatice citate de EurActiv spun că electoratul european va înţelege eventuala susţinere acordată Christinei Lagarde, dacă măsura “va fi suficient de bine explicată”.
