Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică trei proiecte de lege, dintre care unul vizează cadrul de reglementare a Parchetului European în România.
„Justiție în Pandemie”
Proiectul de lege stabilește reguli speciale de procedură pe perioada Pandemiei SARS-CoV-2, reguli deja folosite de instanțe în perioada stării de urgență.
Reguli temporare, pe durata stării de alertă
În materie civilă
- când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală
- cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte
- lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare
- pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi
- când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic
- când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată.
În materie penală:
- posibilitatea ca persoanele private de libertate (arestate preventiv, aflate în executarea unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri educative privative de libertate) să fie audiate prin videoconferință la locul de deținere fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că audierea prin acest mijloc nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților
- posibilitatea ca alte persoane decât cele private de libertate să fie audiate și prin videoconferință, însă numai cu acordul acestora, aspect care le va fi adus la cunoștință fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens.
„Participanții la actul de justiție își pot reprezenta și apăra drepturile și interesele, respectiv magistrații și avocații, celelalte profesii implicate în actul de justiție își pot desfășura funcțiunile și activitățile de la distanță, prin intermediul tehnologiei, protejându-se astfel împotriva contaminării cu virusul Sars-Cov-2. Dincolo de protecția sanitară, aceste reguli permit desfășurarea cu celeritate a actului de justiție, dar și cu efectuarea anumitor economii de resurse de timp și bani sau cu mai buna lor gestionare a resurselor umane de către instituții. Proiectul a valorificat și propuneri venite din partea magistraților. Stadiul procedurilor de avizare a proiectului Proiectul a fost lansat în dezbatere publică, afișat pe site-ul Ministerului Justiției și, după consultări cu toți cei interesați, va fi transmis către CSM și Ministere pentru avizare”, exemplifică MJ.
Proiectul privind Parchetul European
„Această instituție va opera și în România, după ce va fi pusă în funcțiune oficial și efectiv. Proiectul “EPPO” își propune să asigure sprijinul operațiunilor Parchetului European în România prin DNA, păstrând în același timp independența DNA și funcționalitatea sa pentru propriile anchete. E un proiect echilibrat. El trebuie adoptat cât mai repede, pentru a avea disponibil cadrul normativ românesc în paralel cu operaționalizarea la nivel european. La fel procedează și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Proiectul “EPPO” a parcurs etapa dezbaterii publice și se află de câteva zile pe circuitul de avizare, inclusiv CSM, urmând sa fie înaintat ulterior Guvernului”, explică ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, într-un comunicat al MJ.
Parchetul European va fi construit pe două niveluri: unul central și unul național.
Nivelul central va consta din procurorul-șef european, 21 de procurori europeni (câte unul pentru fiecare stat membru participant), din care doi vor fi adjuncți ai procurorului-șef european, directorul administrativ și personal tehnic și de investigație.
Nivelul descentralizat va consta din procurori europeni delegați care se vor afla în statele membre participante. Investigațiile și urmăririle penale efectuate la nivel național vor fi supravegheate de la nivel central.
Datorită acestei structuri descentralizate, Parchetul European va beneficia de acces direct la expertiza națională, adică la o cunoaștere temeinică a sistemului judiciar național respectiv și a limbii locale, la integrarea în structurile locale ale organelor de urmărire penală, la experiența în materie de instrumentare a dosarelor de către instanțele locale etc.
Procurorii europeni delegați își vor putea menține în continuare posturile de procurori naționali (vor avea un mandat dublu). Totuși, atunci când își vor exercita atribuțiile în cadrul mandatului acordat de Parchetul European, procurorii delegați vor acționa în deplină independență față de organele naționale de urmărire penală din țara lor.
Alinierea la cerințele CCR a regulilor de intrare în magistratură
„Proiectul nu se limitează la emanciparea unor reguli de desfășurare a concursurilor la INM de la rang de regulament CSM la rang de lege, așa cum a cerut decizia CCR. Adăugăm și alte reforme în acest proiect, deplasând centrul de greutate al procesului de selecție către INM, așa cum este și normal, ținând cont de rolul constituțional limitat al CSM și de funcția sa constituțională esențială, de garant al independenței Justiției. CSM este garantul independenței justiției, INM este instituția specializată care asigură selecția și pregătirea viitorilor magistrați”, mai spune ministrul Predoiu.
Proiectul “INM” a fost dezbătut public și avizat cu observații de către CSM, se află în circuitul de avizare inter- ministerial și va fi înaintat către Guvern.
