Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cere Curţii Constituţionale să respingă sesizarea jurnalistului Liviu Avram pe tema alegerilor locale, pe motiv că semnatarul excepţiei are ”un comportament electoral şi civic abuziv”.
În punctul de vedere înaintat CCR, obţinut de Mediafax, Tăriceanu susţine, cu privire la condiţia de reprezentativitatea candidaţilor pentru funcţia de primar, că ”semnatarul excepţiei a prezentat o listă cuprinzând doar 3 semnături, ceea ce arată, pe de o parte, caracterul neserios al candidaturii, iar pe de altă parte, un comportament electoral şi civic abuziv, în sensul utilizat în Decizia Curţii Constituţionale nr.522/2008”.
El consideră că Parlamentul este îndreptăţit să impună în cazul candidaturilor independente pentru funcţia de primar condiţii minimale de reprezentativitate, care să fie conforme principiilor statului de drept.
”Semnatarul excepţiei de neconstituţionalitate aduce ca argument al prezentării listei sale de susţinători, cuprinzând doar trei semnături, faptul că soluţia adoptată de Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, se referă tot la trei semnături. Argumentul este însă eronat. Înfiinţarea unui partid nu presupune condiţii de reprezentativitate, partidele politice nefiind obligate să participe la alegerile parlamentare sau la cele locale, ori prezidenţiale. Rămâne la latitudinea fiecărui partid să-şi asume rolul de competitor electoral. Cel care candidează ca independent în orice tip de alegeri trebuie să dovedească un minimum de reprezentativitate. În cazul partidelor politice care au depus candidaturi, se prezumă că sunt cunoscute, că au susţinători, reprezentativitatea acestora fiind vizibilă după alegeri, în funcţie de rezultatul acestora’‘, susține preşedintele Senatului.
Cât priveşte alegerea primarilor în două tururi, Tăriceanu se mărgineşte să afirme că autorul excepţiei are o argumentaţie ”greşită” care ”induce ideea urmăririi, prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, a altor scopuri decât a celor formulate în sesizarea adresată Curţii Constituţionale”.
Dacă, la articolul precedent, președintele Senatului aducea argumentul reprezentativității privind numărul de semnături, aici pare încurcat tocmai de reprezentativitatea pe care ar asigura-o cele două tururi de scrutin față de alegerile dintr-un singur tur.
”Articolul 57 din Constituţie prevede, ca o îndatorire constituţională fundamentală, ca cetăţenii români să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, aspect asupra căruia solicit Curţii Constituţionale să se pronunţe, în calitatea sa de garant al respectării Legii fundamentale. Ne întemeiem această solicitare pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia neconstituţionalitatea reprezintă o stare organică a unei norme juridice legale şi nu poate fi dedusă dintr-o interpretare discutabilă, realizată în procesul de aplicare a sa la o situaţie concretă….(Decizia Curţii Constituţionale nr.85 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr.363 din 28 aprilie 2005)’‘, conchide preşedintele Senatului.
Judecătorii Curţii Constituţionale vor discuta sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur în şedinţa de miercuri, 4 mai, cu două zile înainte de startul campaniei electorale.
Jurnalistul Liviu Avram a declarat că Tribunalul Bucureşti a decis transmiterea către CCR a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur.
Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
Urmărește-ne pe Google News
