Indicii brusieri au scăzut ameninţător, joi, în Europa, Statele Unite şi Asia, fapt care îi face pe analiştii economici să se întrebe dacă nu este vorba doar de începutul unei noi crize economice majore.
Principalul indice burser de la Frankfurt, Dax, a terminat în scădere cu 3,4%, iar Dow Jones a pierdut pe WallStreet 4,31%.
Bursa din Paris a terminat cu o scădere de 3,9%, până la 3.320,35 puncte, cel mai scăzut nivel din iulie 2009.
Indicele CAC 40, care a pierdut 134,59 puncte, marchează a noua şedinţă de tranzacţionare pe roşu.
Indicele Ibex-35 al principalelor valori ale Bursei de la Madrid a închis în scădere cu 3,89%, la 8.686,5 puncte, sub pragul psihologic de 9.000 de puncte, pentru prima oară din iunie 2010.
La Sao Paolo, Brazilia, Bursa de Valori a scăzut, joi, cu 5,72% – cel mai abrupt declin din noiembrie 2008.
În Japonia, vineri, Tokyo Stock Exchange a scăzut cu 3,6%, pe fondul îngrijorărilor cu privire la datoriile suverane din Europa şi al stării precare a economiei globale.
În SUA, potrivit cifrelor finale, indicele dow jones a scăzut cu 512,76 puncte la 11.383,45 de puncte, iar Nasdaq, axat pe acţiunile din tehnologie, pierde 136,68 puncte şi coboară la 2.556,39 puncte.
Dow Jones pierde în doar câteva zile de la sfârşitul lunii iulie aproape 1.300 de puncte şi coboară la nivelul de închidere de pe 9 decembrie 2010.
”S-a văzut eroziunea şi pierderea încrederii investitorilor. Încrederea în economie, încrederea în piaţă, încrederea în liderii politici”, a comentat Hugh Johnson de la Hugh Johnson Advisors, citat de AFP.
Bursele europene au căzut puternic joi după-amiază, în pofida declaraţiior aşteptate ale preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.
Vineri, ministrul chinez al Afacerilor Externe, Yang Jiechi, a cerut coordonare mondială pentru a evita înrăutăţirea crizei datoriilor în SUA şi Uniunea Europeană.
”Toate ţările trebuie să intensifice acţiunile de comunicare şi de coordonare, să impulsioneze reformele din sistemul financiar mondial şi să îmbunătăţească modul de conducere a economiei globale”, a declarat Yang, aflat în vizită oficială în Polonia.
Dăianu: România poate fi afectată, încă nu a încheiat ajustările
Fostul ministru liberal al Finanţelor Publice Daniel Dăianu a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că România este ameninţată de evoluţiile internaţionale şi trebuie să-şi continue ajustările fiscale.
”Problemele României sunt legate de şocurile externe în momentul de faţă. România a făcut ajustări, dar nu s-au terminat, pentru că trebuie să ajungem la 3% deficit anul care vine şi avem probleme în sectorul întreprindeirlor de stat, pentru că acolo este ineficienţa mare. Asta ne va îngreuna consolidarea fiscală, dar trebuie să mergem înainte”, a spus Dăianu.
Fostul europarlamentar propune ca România să negocieze cu FMI şi Comisia Europeană posibilitatea ca ţara noastră să folosească banii europeni pentru preluarea băncilor controlate de capitalul grecesc pe piaţa românească.
”Eu am pledat pentru ca în discuţiile cu FMI să avem şi să ne gândum şi la măsuri dacă pieţele îngheaţă din nou. Eu aş folosi bani eurpeni – în caz că se întâmplă ceva cu băncile controlate de capitalul grecesc în România – eu aş fi pledat ca Bruxeelles-ul să ne permită să folosim bani europeni să preluăm acele sucursale. Şi cu ocazia asta reconstituiam un sector bancar autohton.
A doua măsură ar fi fost să avem dreptul ca oblgaţiunile suverane ale României să fie folosite drept colateral de Banca centrală Europeană. Nu e simplu, dar dacă am fi pledat cu ungurii, cu polonezii, se putea câştiga acest drept”, a mai spus Dăianu.
Pieţele financiare nu-i aşteaptă pe lideri să vină din concediu
El a atras atenţia că actualele prăbuşiri ale burselor reprezintă reacţii la măsurile greoiae şi inexacte luate de liderii europeni şi americani.
”Abordarea liderior europeni privind criza datoriilor suverane a fost de tipul bucată-cu-bucată: acum încercăm Grecia, pe urmă Irlanda, Portugalia, ceea ce, după mine, e o eroare de viziune şi după aceea, de abordare. Criza datoriilor suverane în UE îşi are izvorul principal în insuficienţe de sistem, de construcţie a uniunii monetare. Aceste insuficienţe privesc faptul că nu există o componentă de federalizare fiscală, deci nu avem elemente fiscale comune – se încearcă acum cu facilitatea europeană – , nu avem instrumente de combatere a şocurilor asimetrice la nivelul UE.
Când s-au reunit acum, la ultima întâlnire la nivel înalt, liderii europeni au comis două greşeli majore. Ei trebuia să mărească mult volumul resurselor facilităţii, au lăsat capacitatea de intervenţie la în jur de 300 de miliarde de euro. Apoi, procedurile sunt foarte anevoioase, au nevoie de aprobarea în toate parlamentele naţionale. Pieţele fiannciare aşteaptă ca ăştia să-şi termine vacanţa? Pur şi simplu, râzi, aici îţi dai seama că nu au simţul urgenţei. Ăştia sunt lideri responsabili, care îşi fac vacanţa când peţele fierb? Pentru mine acestea sunt lucruri de neînţeles”, a cometat Dăianu.
Nic modul în care s-a realiat rdicarea plafonului de îndatorare a Statelor Unite nu a fost eficient, consideră Dăianu.
”În opinia mea, deşi este bine că au ajuns la un acord, acordul în sine, aşa cum a fost făcut, e rău, pentru că SUA au nevoie de corecţii fiscale majore pe termen mediu şi termen lung, pentru că datoria publică nu este sustenabilă, dacă nu se fac aceste corecţii. SUA ar fi riscat ca în câţiva ani, dacă nu s efac corecţii, să tipărească monedă fără efect, dolarul s-ar fi prăbuşit. Aveau nevoie de corecţii fiscale, dar modul cum au realizat acest acord e rău, pentru că au accentuat reintrarea SUA în recesiune. Aceasta înseană pentru investitori din nou fuga de acţiuni, pe bursă, pentru că bursa este cel mai sensibil semnalizator al încrederii sau lipsei de încredere a investitorilor şi astfel se produce o scurgere de lichidităţi din bursă către obligaţiunile pe termen scurt americane – bonuri de tezaur, titluri. America este atât de mare ca greutate în economia mondială încât a dat un semnal şi celorlalţi, pentru că foarte mulţi exportă către piaţa americană.
Asiaticii exportă foarte mult, e rău şi pentru ţările asiatice care exportă masiv în economia americană”, a argumentat fostul ministru de Finanţe.
