Amploarea dezastrului: Burse de merit acordate elevilor cu medii între 2 și 5: fac parte din cei mai buni 30% din școală

Ministerul Educaţiei a solicitat Inspectoratelor şcolare să transmită până luni situaţia o situație defalcată pe medii a burselor de merit acordate în învățământul preuniversitar. Datele vor fi apoi utilizate pentru a modifica legislația ce a dus la anomalia primirii bursei de merit, în valoare de 450 de lei lunar, și de către elevi repetenți, cu medii sub 5.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Florian Lixandru (foto) a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că estimarea pentru toate tipurile de burse acordate elevilor în luna septembrie se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei.

Articolele ce au dus la situație apar în Legea învățământului preuniversitar, una dintre reglementările la baza cărora a stat proiectul România Educată, finalizat după mai mult de șase de la inițierea demersului sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, fost profesor înainte de a intra în politică.

Ministrul Ligia Deca declara în septembrie, la TVR, referitor la prevederile din lege ce ăși arată acum efectele, că prin noua schemă se încurajează competiția sănătoasă în fiecare clasă: „Ideea este nu să comparăm medii care, de altfel, arată foarte diferit de la o școală la alta, ci să-i susținem pe cei care performează cel mai bine în fiecare clasă”.

Măsuri de remediere în funcție de rezultatele analizei

Solicitarea transmisă inspectoratelor se referă la toate situația tuturor tipurilor de bursă, a explicat secretarul de stat Florian Lixandru, dar urgența o reprezintă aceste burse de merit.

Datele au ca termen limită de sosire luni, 30 octombrie, urmând a se face rapid analiza statistică, pentru a vedea câți elevi primesc burse și ce fel de burse primesc, și a poi se va face gruparea pe tranșe de medii, în cazul burselor de merit.

Prevederile ce au creat aberanta situație vor fi modificate cât mai repede, printr-o ordonanță de urgență, ținând cont și de contextul macro-economic dificil.

„Am discutat la nivelul conducerii ministerului şi acest lucru poate fi remediat doar prin modificarea legii. Legea poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-o iniţiativă parlamentară. (…) Noi am solicitat din teritoriu o statistică pe fiecare categorie de bursă, pe fiecare criteriu, să vedem care este numărul de beneficiari şi, în funcţie de ce vom constata aici, vom propune măsuri de remediere”, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat.

Elevi care nu au susținut Evaluarea Națională, cu medii sub 5, primesc bursa de 450 de lei pe lună

Florin Lixandru a explicat că există cazuri în care, potrivit actualelor prevederi ale legii învăţământului preuniversitar vor primi burse de merit elevii de clasa a IX-a care au avut note mici la Evaluarea naţională sau care chiar nu au susţinut acest examen:

„Această anomalie care a apărut cu medii sub 5 pentru bursa de merit – este vorba de elevii din clasa a IX-a, în special elevii de la învăţământul profesional, care au fost admişi chiar şi fără Evaluarea naţională. Practic, criteriul de ierarhizare pentru bursa de merit la clasa a IX-a este media de admitere. (…) Sunt clase, în special în învăţământul profesional unde au fost admişi toţi elevii indiferent de medie, au fost ierarhizaţi după această medie şi au fost admişi, iar prin aplicarea procentului este posibil ca elevi cu medii sub cinci să beneficieze de burse de merit pentru că aşa prevede legea. Probabil că vom avea şi situaţii în care au fost admişi elevi la profesională fără Evaluarea naţională, pentru că, nefiind obligatorie Evaluarea naţională, ei au participat … Cei care nu au susţinut Evaluarea naţională au putut fi admişi la învăţământul profesional în limita locurilor disponibile. (…) Întâi intră în calcul cei care au susţinut Evaluarea naţională”.

Prevederile vinovate de situație apar într-una din reglementările pachetului „România Educată”

Sursa situației este o reglementare din Legea 198/2023 privind învățământul preuniversitar, lege ce face parte din pachetul legislativ cunoscut sub numele de România Educată pentru că a fost elaborat pe baza acestui proiect de suflet al președintelui Klaus Iohannis.

La articolul 108, referitor la burse, se prevede că bursa de merit are o valoare lunară de 450 de lei, iar la alin. 12 (a) se preciează: „Bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru”.

Fără a se stabili un prag al mediilor pentru care se pot acorda aceste burse.

„Aplicând acest procent situaţia diferă de la o clasă la alta. La o clasă pot să am burse de merit până la media 9,50, pentru că noi am prevăzut în metodologie că, în urma aplicării acestui procent dacă rămân elevii cu medii peste 9,50 inclusiv în afara procentului de 30%, lista se va extinde, astfel încât să fie cuprinşi toţi elevii care au cel puţin media generală pe anul şcolar trecut de 9,50. Vom avea şi anumite colective de elevi, anumite clase unde ultima medie poate să fie sub 9,50, poate să fie 8,7, depinde care este nivelul fiecărei clase”, a indicat Florian Lixandru.

Evoluția numărului burselor de merit și a miliardelor alocate

În 2020, bugetul a transferat la administrațiile locale suma de 270 de milioane de lei, valoarea tuturor burselor plătite în învățământul preuniversitar.

Majorarea valorii a dus la un total de 1,33 miliarde de lei, suma prevăzută inițial în buget la acest capitol.

Estimarea de anul trecut, pentru 2023, arăta un total de circa 2,7 miliarde de lei anual, conform declarațiilor fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu: ”Prin proiectul Legii România Educată, bugetul anual pentru bursele elevilor se va dubla în raport cu anul 2022 și va fi de zece ori mai mare în raport cu anul 2020 (2,7 miliarde lei anual față de 270 milioane lei în anul 2020)”.

Estimarea pentru septembrie este, conform secretarului de stat Florian Lixandru, de aproximativ 400 de milioane de lei, pentru toate tipurile de bursă din preuniversitar, număr confirmat de un document al Ministerului Educației.

MEN a cerut eliberarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumei de 838,516 milioane de lei, fonduri necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu bursele elevilor aferente lunilor septembrie și octombrie.

Finanțarea necesară pentru nouă luni de școală depășește consistent estimarea de anul trecut – 3,6 miliarde de lei, în loc de 2,7 miliarde de lei.

(Citește și: „Ministrul Educației cere la rectificare 9 miliarde lei – nu mai sunt bani nici de salarii, nici de burse„)

În ceea ce privește numărul elevilor, la finalul anului școlar 2020-2021, numărul total de beneficiari de burse școlare, acordate conform OME 5870/2021, cu modificările și completările ulterioare, a fost de:

• 651 beneficiari pentru bursa de performanță,
• 369.946 de beneficiari pentru bursa de merit,
• 74.299 de beneficiari pentru bursa de studiu,
• 402.455 beneficiari pentru bursa de ajutor social

În anul școlar 2021 – 2022, numărul elevilor cu burse de merit a crescut cu 123.762.

Luni vom afla câți elevi vor primi burse de merit pentru lunile septembrie și octombrie.

Evaluările – problemă pe care MEN a dorit să le repare prin noua prevedere

Peste 53% din elevi au avut în 2021 medii peste 8,50 asta în contextul unui an de pandemie, cu o perioadă de online și în chiar cea mai mare acumulare a golurilor educaționale, unanim recunoscută de către autorități, asociații ale părinților și ale elevilor, ONG-uri.

Ponderea nu reflectă nicidecum performanțele elevilor, cât timp doar 28% din absolvenții participanți la bacalaureat au obținut medii de cel puțin 8,50, iar statisticile și studiile arată că 40% din absolvenți sunt analfabeți funcțional.

Aproximativ 753.400 de elevi au avut medii de cel puțin 8,50 în 2021.

(Citește și: Anomalie brutală în Educație: Procentul elevilor de top urcă la 60% din totalul celor înscriși la școală. Problema drastică de la evaluarea școlară)

Raport OECD: În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare

Un studiu din 2017 al OECD privind evaluarea elevilor, cadrelor didactice și a școlilor din România insista pe nevoia trecerii la evaluarea formativă (evaluarea procesului de învățare pe parcursul acestuia, prin feedback, cu scopul de a forma și dezvolta studiul pe viitor). Analiza recomanda chiar „elaborarea unei declarații de politică națională cu privire la valoarea evaluării formative și importanța ei pentru educația din România”.

Evaluarea sumativă (evaluarea procesului de învățare ce a avut loc) încurajează elevii să obțină rezultate bune la evaluările naționale, întrucât de ele depinde admiterea la liceu și facultate, explica raportul.

Observațiile din respectivul raport:

• În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului. Plasarea învățării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia și recunoașterea abilităților și intereselor tuturor elevilor, oferindu-le șansa de a da to ce e mai bun.
• Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învățării și a echității, printr-o evaluare standardizată  și colectarea mai multor informații contextuale referitoare la elevi și mediul lor educațional, va permite urmărirea cu mai mare acuratețe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naționale și elaborarea unor politici mai informate.
• Este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informațiile adunate.
• Având în vedere consecințele negative ale actualelor examinări naționale asupra învățării, motivației și evoluției elevilor, este necesară creșterii calității lor.
• Ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, ținând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare.
• Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământul secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a.
• Profesorii au nevoie de mai multă susținere pentru a putea evalua corect performanțele elevilor și pentru a oferi feedback-ul și sprijinul de care au nevoie aceștia.

****