Acordarea de burse de merit primilor 30% din elevii unei clase, indiferent dacă aceştia au sau nu medii mai mari de 9,5, va încuraja competiția sănătoasă în clasă, este de părere ministrul Educației, Ligia Deca.
Reamintim că sistemul de acordare a burselor s-a schimbat radical începând de anul acest. Astfel, toți elevii care au avut anul trecut media peste 9,50 vor primi bursă de merit. De burse vor beneficia şi primii 30% din elevii fiecărei clase, indiferent de medie. Ministerul a decis să păstreze ambele variante, ca să nu schimbe regulile în timpul jocului.
”Va exista o competiţie sănătoasă, în interiorul fiecărei clase, pentru acei primi 30% care iau bursa de merit, asta înseamnă că, în fiecare an, ei îşi vor depăşi întâi propriile limite şi apoi vor intra în un soi de competiţie unii cu ceilalţi, ceea ce împinge în sus întregul corp al elevilor din România”, a explicat luni Ligia Deca, citată de News.ro.
”Ideea este următoarea: copiii performează atunci când intră într-un soi de competiţie sănătoasă, întâi cu sine şi apoi cu cei pe care îi au în jurul lor, cu colegii lor de clasă. Ideea este nu să comparăm medii, care, de altfel, arată foarte diferit de la o şcoală la alta, ci să îi susţinem pe cei care performează cel mai bine în fiecare clasă. Asta înseamnă că va exista o competiţie, din nou, cu fair play, sănătoasă, în interiorul fiecărei clase, pentru acei primi 30% care iau bursa de merit, asta înseamnă că, în fiecare an, ei îşi vor depăşi întâi propriile limite şi apoi vor intra în un soi de competiţie unii cu ceilalţi, ceea ce împinge în sus întregul corp al elevilor din România”, a declarat Ligia Deca, luni seară, la TVR Info.
Ea a explicat că, dacă într-o clasă există mai mult de 30% elevi care au medii mai mari de 9,5 în anul şcolar anterior, toţi aceştia vor primi bursa de merit în acest an şcolar.
Ligia Deca a precizat că înainte erau şcoli în care toţi elevii primeau bursă de merit şi şcoli în care niciun elev nu primea bursă de merit.
Noutatea introdusă de Ligia Deca a fost criticată pentru că va duce la situaţii în care un elev cu media 9,90, dar şi unul cu 5,50, vor obţine bursă de merit.
Evaluările – problemă
Peste 53% din elevi au avut în 2021 medii peste 8,50 asta în contextul unui an de pandemie, cu o perioadă de online și în chiar cea mai mare acumulare a golurilor educaționale, unanim recunoscută de către autorități, asociații ale părinților și ale elevilor, ONG-uri.
Ponderea nu reflectă nicidecum performanțele elevilor, cât timp doar 28% din absolvenții participanți la bacalaureat au obținut medii de cel puțin 8,50, iar statisticile și studiile arată că 40% din absolvenți sunt analfabeți funcțional.
Aproximativ 753.400 de elevi au avut medii de cel puțin 8,50 în 2021.
Raport OECD: În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare
Un studiu din 2017 al OECD privind evaluarea elevilor, cadrelor didactice și a școlilor din România insista pe nevoia trecerii la evaluarea formativă (evaluarea procesului de învățare pe parcursul acestuia, prin feedback, cu scopul de a forma și dezvolta studiul pe viitor). Analiza recomanda chiar „elaborarea unei declarații de politică națională cu privire la valoarea evaluării formative și importanța ei pentru educația din România”.
Evaluarea sumativă (evaluarea procesului de învățare ce a avut loc) încurajează elevii să obțină rezultate bune la evaluările naționale, întrucât de ele depinde admiterea la liceu și facultate, explica raportul.
Observațiile din respectivul raport:
- În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului. Plasarea învățării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia și recunoașterea abilităților și intereselor tuturor elevilor, oferindu-le șansa de a da to ce e mai bun.
- Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învățării și a echității, printr-o evaluare standardizată și colectarea mai multor informații contextuale referitoare la elevi și mediul lor educațional, va permite urmărirea cu mai mare acuratețe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naționale și elaborarea unor politici mai informate.
- Este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informațiile adunate.
- Având în vedere consecințele negative ale actualelor examinări naționale asupra învățării, motivației și evoluției elevilor, este necesară creșterii calității lor.
- Ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, ținând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare.
- Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământul secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a.
- Profesorii au nevoie de mai multă susținere pentru a putea evalua corect performanțele elevilor și pentru a oferi feedback-ul și sprijinul de care au nevoie aceștia.
****
