La mai puțin de un an după ce Marea Britanie a trebuit să astupe o gaură de 11 miliarde de lire sterline (13,9 miliarde de dolari SUA) pentru a acoperi pierderile estimate din programul de cumpărare de obligațiuni desfășurat de Banca Angliei, Biroul federal de audit al Germaniei (instituție similară cu Curtea de Conturi de la noi) a avertizat că Bundesbank ar putea avea nevoie de o schemă de salvare financiară pentru a acoperi pierderile estimate din programul de cumpărare de obligațiuni a Băncii Centrale Europene, care ar putea compromite planuri similare ale BCE în viitor, relatează Financial Times.
„Eventualele pierderi ale Bundesbank sunt substanțiale și ar putea necesita o recapitalizare a [băncii] cu fonduri bugetare”, se arată în raportul biroului federal de audit (Bundesrechnungshof), consultat de Financial Times.
Achiziția unor mari cantități de obligațiuni pentru a diminua costurile de creditare, așa-numita relaxare cantitativă – QE (Quantitative easing), a fost mult timp contestată de Germania. Bundesbank s-a pronunțat împotriva acestui program în 2015, când BCE a lansat achiziția de obligațiuni. Criticile Biroului de audit vor face probabil mai dificilă reluarea unei politici similare în viitor, mai ales că unii economiști dau vina tocmai pe acest program QE pentru apariția recentului val inflaționist care s-a propagat în Uniunea Europeană.
„Bundesbank a anunțat în martie că a suferit pierderi de 1 miliard de euro din cauza deținerii de obligațiuni, pierderi generate de impactul dobânzilor mai mari. De asemenea, a avertizat că viitoarele pierderi îi vor seca rezervele financiare, dar a negat că va avea nevoie de o salvare financiară cu fonduri guvernamentale”, scrie Financial Times.
Raportul dă vina pe programul de cumpărare a datoriilor din sectorul public de către BCE, lansat în 2015, pentru turbulențele apărute după ce banca a achiziționat 2,7 trilioane de euro în obligațiuni ale țărilor din zona euro. Bundesbank, de asemenea, a cumărat 666 de miliarde euro, datorie guvernamentală, în cadrul acestui program, care s-a desfășurat până anul trecut.
Amploarea achizițiilor în combinație cu ratele negative ale dobânzilor practicate de BCE a determinat creșterea prețului obligațiunilor, ceea ce a condus la intrarea randamentelor în domeniul negativ. Astfel, Bundesbank este acum sub presiune din cauza decalajului tot mai mare dintre prețul obligațiunilor și dobânda pe care o plătește băncilor comerciale.
În luna martie, Bundesbank a comunicat că pierderile viitoare ar depăși „probabil” 19,2 miliarde de euro în provizioane și 2,5 miliarde euro în lichidități, dar că posedă, de asemenea, 170 de miliarde euro, rezerva de aur, plus rezerve valutare și ar putea reporta pierderile în contul profiturilor viitoare, scrie Financial Times. Măsurile sunt similare cu cele pe care banca le-a adoptat în anii 1970.
Potrivit unui purtător de cuvânt al băncii centrale germane, bilanțul contabil este „sănătos chiar și în cazul înregistrării unor pierderi” datorită „cantității considerabile de capital net” pe care o deține.
Cu toate acestea, FT notează că finanțele publice ale Germaniei vor fi în continuare afectate, deoarece banca a încetat plata dividendelor către guvern, privând Berlinul de un flux important de venituri care s-a ridicat la 22 de miliarde de euro în ultimul deceniu. Potrivit băncii, dividendele nu vor fi acordate pentru „o perioadă lungă de timp”.
Ministerul german de Finanțe a răspuns la concluziile auditului, susținând într-o „evaluare diferită” că este „foarte puțin probabil” ca pierderile din operațiunile de politică monetară ale Bundesbank să „pună o presiune asupra bugetului federal”.
Raportul Bundesrechnungshof, cea mai înaltă autoritate guvernamentală de audit a Germaniei, a analizat dacă guvernul german – și în special ministerul de Finanțe – și-a îndeplint obligațiile impuse de hotărârea Curții Constituționale din mai 2020, inclusiv „monitorizarea continuă” a acțiunilor de politică monetară ale BCE, relatează FT.
În același timp, Curtea de conturi a subliniat riscurile pe care operațiunile de politică monetară le reprezintă pentru finanțele publice ale Germaniei și a acuzat Ministerul de Finanțe că nu a luat în considerare în mod adecvat ce efect pot avea pierderile Bundesbank asupra bugetului țării.
„Dacă funcționarea Bundesbank este pusă în pericol ajungând la un capital net inadecvat sau chiar negativ, Republica Federală Germania poate fi obligată să injecteze capital în banca sa centrală”, se arată în raport, care solicită Ministerului de Finanțe să folosească „analiza raportului” pentru a evalua riscurile „în mod regulat” pentru bugetul federal și să informeze Budestagul (parlamentul german) în mod corspunzător.
„În funcție de amploare și probabilitate, riscurile care decurg din politica monetară ar putea, în cazul celui mai rău scenariu, să pună în pericol independența bugetară a Bundestagului”, se mai arată în raportul de audit.
