fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Bugetul – între guvern și președinție: Dilema celor șapte cenți și soluția utopică

de Marin Pana 4.12.2013

Disputa care riscă să blocheze adoptarea bugetului și suspendarea acordului cu FMI până la refacerea din alte surse a decalajului dintre venituri și cheltuieli are dimensiunea concretă de 2,28 miliarde lei, ceea ce înseamnă cam 0,35% din PIB estimat pe 2014 la 658,6 miliarde lei. Guvernul merge pe varianta aducerii acestor bani prin taxarea suplimentară a carburanților, iar președintele prin diminuarea cheltuielilor.

Veniturile bugetului consolidat prevăzute în bugetul pe 2014 se ridică la circa 216,7 miliarde de lei (32,9% din PIB).

Guvernul a estimat un total de încasări din economie de 201,9 miliarde lei la bugetul de stat (30,7% din PIB) şi o absorbţie de fonduri europene mai mare decât cea din strategia fiscal-bugetară, respectiv de 14,8 miliarde lei fonduri nerambursabile (2,2% din PIB).

Cu alte cuvinte, sumele pe care ar urma să le tragem de la UE pentru proiectele realizate în România și conforme cu cerințele europene sunt aproximativ egale cu deficitul bugetar, prevăzut tot la 2,2% din PIB-ul pe 2014. Pentru referință, în acest an, veniturile consolidate au fost calculate la circa 206 miliarde lei, din care 13,1 miliarde lei fonduri nerambursabile.

Dar, să vedem cum ar urma să evolueze cheltuielile în 2014 :

În varianta guvernului acestea ar urma să urce în termeni nominali de la 221,8 miliarde lei în 2013 la 231,3 miliarde lei în 2014. Ceea ce, la prima vedere, pare să dea dreptate cererii președintelui de reducere a cheltuielilor. Totuși, dacă se face raportarea la nivelul PIB, avem în fapt o diminuare de la 35,4% din PIB la 35,1% din PIB, ceea ce constituie un argument favorabil Guvernului.

Explicația abordării prezidențiale este relativ simplă dacă ne uităm la evoluția de la un an la altul a sumelor ce ar urma să fie primite de cei mai importanți ordonatori ai bugetului.

Se poate observa rapid unde apar cele mai importante modificări ( guvern și dezvoltare regională) care, din păcate, se suprapun la nivelul sumelor absolute aproape exact cu banii ce ar urma să fie colectați din acciza suplimentară de șapte cenți.

Practic, guvernul a venit cu soluția închiderii bugetului general consolidat pe deficitul negociat cu FMI la 2,2% din PIB prin majorarea cu circa 20% a accizelor la carburanți (de la 0,36 euro/litru la 0,43 euro/litru la benzină și de la 0,33 euro/litru la 0,40 euro/litru la motorină).

Președintele susține cu argumente plauzibile că scumpirea carburanților ar duce la un efect nefavorabil direct pe inflație și unul indirect prin creșterea costurilor de transport ale tuturor materiilor prime și mărfurilor transportate.

Întrebarea este dacă merită acoperirea a patru zecimi din PIB riscul de creștere a inflației și de frânare a creșterii economic. Pe de o parte, au apărut deja argumente de absorbire a creșterii accizelor prin evoluția presupus favorabilă a costului petrolului pe plan mondial, ceea ce ar permite păstrarea prețurilor actuale sau o majorare nesemnificativă.

Pe de altă parte, în cazul majorării generale a prețurilor ca urmare a accizării suplimentare a carburanților va fi afectată nu doar competitivitatea economiei românești dar și nivelul de trai al beneficiarilor de indexări menite să acopere inflația și să păstreze ( dacă se poate chiar să crească ușor) puterea de cumpărare în termeni reali.

Soluția acestei dileme aparent imposibil de rezolvat, în care ambele tabere au argumente reale dar și interese care trec dincolo de domeniul economic, este de fapt simplă, foarte la vedere și tocmai de aceea utopică :

accesarea sporită de fonduri europene nerambursabile, unde limita recomandată de UE este de 4% din PIB, mult peste cele 2,2% din PIB prevăzute în buget.

Din păcate, soluțiile bune pentru toți nu sunt lucrative pentru cineva anume, persoană sau grupuri de afaceri. Controlul draconic al utilizării fondurilor UE face riscante tentativele de obținere de foloase personale. Competențele reale pe care le avem nu sunt mobilizate decât în interesul cuiva bine definit și nu al țării în ansamblu, concept abstract care nu semnează ștate de plată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.12.2013

Un raspuns

  1. MirceaM
    5.12.2013, 2:21 pm

    Solutii sunt multe, atat pe majorarea de venituri(fara a creste nicio taxa), cat si pe reducereea de cheltuieli. Este de mirare cum au ales una din cele mai proaste variante, taxarea suplimentara.
    1. Cresterea de venituri.
    Evident TVA este cheia aici. Baze de date interactive, fisc, vama, programe automate de control incrucisat, de sesizare a anomaliilor… nu sunt ceva nou. Dar se pare ca nu se aplica. Sunt deja celebre cazurile de frauda carusel in care, de ex, compania prezenta facturi de import care depaseau importul total al Romaniei la produsul respectiv. Acest lucru nu trebuie depistat de inspectorul X, in urma a j`de ore de studiu, ci de un programel “automat”. La shema factura,la fel, se poate crea o baza de date la nivel national, care sa fie verificata tot de catre un programel, rapid si fara pile.
    Avem tari care au un grad de colectare bunicel, Bulgaria, Estonia, nu trebuie sa inventam apa calda, trebuie doar sa facem ce au facut si ei. Sunt sigur ca oamenii de la fisc ar sti ce trebuie sa faca daca ar avea suportul informatic realizat. Este anormal ca, asa cum spunea Chitoiu, 90% din personal sa se ocupe de TVA cu rezultata atat de proaste. Poate ca chiar nu se poate mai mult fara modificarea bazelor de date, corelarea lor.
    2. transparentizarea la companiile de stat, prin obligativitatea raporatrii exact ca la companiile listate. Adica si hotararile AGA, ca sa stim cine pune strambe. Raporatre pe un site centralizat, asa cum este cel al BVB, cu un consiliu de supraveghere care sa preia toate observatiile si “reclamatiile” care tin de buna guvernanta. “Comply or explain” ca regula stricta.
    3. Vanzarea companiilr de stat care sunt pe minus cronic. Rezultatul net al sectorului companiilor de stat a fost unul negativ in 2012, de ex,iar rezultatul brut a fost mult in scadere fata de 2011. Cu toate acestea dividendul incasat de stat a fost in crestere. Dar este “compensat” de rezultatele negative ale companiior de stat pe minus. De aceea ele trebuie sa”dispara” din portofoliul statului, cu siguranta “privatii” le vor administra mai bine( nu managementul privat, la stat, o aberatie, ci managementul privat la privat, pe bani tai carevasazica)
    4 scaderea cheltuielilor.
    a.Bugetul de stat trebuie sa suporte subventiile catre alte bugete care fac parte din cel consolidat, gaura cea mai mare fiind la pensii, 12, 5 mld. O simpla analiza a structurii pensiilor releva ca avem cca 15% pensii de invaliditate. Cam mult, exista studii care releva ca doar 5,8% din persoanele 16-64 ani au probleme LSHPD, si de regula doar pe jumatate din ei afectiunule-i deranjeaza la munca. Darmite sa fie in incapacitate de munca. Ar rezulta ca doar vrea 3-400 de mii din cei 721 de mii de pensionari de invaliditate sun pe bune.
    Economia, ar fi cam 200 milioane pe luna, adica vreo 2,4 mld pe an.
    b. eliminara indemnizatiilor pentru revolutionsri. Le-a ajuns, gata, plus ca o groza dintre ei nici nu sunt pe bune.
    Vorbimde o indemnizatie medie de peste 1500 de lei, pentru mai buine de 10.000 de revolutionari. Costurile anuale sunt peste 180 milioane.
    5.Fonduriule europene.
    Da , aici se poate da lovitura. Doar la masura 312 si 121 avem proiecte depuse si nefinantate (din cauza alocarii insuficiente de fonduri pe aceste masuri) de mai bine de 3 miliarde de euro. Vrajeala cum ca nu sunt proiecte nu mai tine. Proiecte sunt, nu se aloca suficient….nu stiu de ce. Suntem cu absorbtia praf, dar acolo unde este interes si sunt proiecte sumele alocate sunt la 1/3 din necesar.
    Asa ca este o “performanta” notabila sa alegi cea mai proasta solutie, dintr-o mare de solutii mult mai bune. Noa, nu-i o noutate, nici “ailalti” nu au excelat, dar asta nu ne consoleaza cu nimic.

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult

Stiri

Bugetul PNDL pe 2020 a fost depășit, 40% alocări suplimentare

Adrian N Ionescu

Guvernul dorește să aloce 500 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele… Mai mult

Europa

Mike Pompeo – vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult

Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult

Stiri

75 de ani de la primul atac cu bombă atomică din istorie

Iulian Soare

Japonia marchează joi 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei… Mai mult