fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Buget 2021 – observații pe comparația cu criza de acum 10 ani

de Marin Pana , 14.2.2021

Datele oferite pentru construcția bugetului pe 2021 prilejuiesc o comparație cu situația din urmă cu zece ani, de la criza precedentă.

Apărută pe alte coordonate decât cele ale pandemiei, fără obligația de a aloca sume suplimentare de 3,8% din PIB pentru combaterea Covid (au fost 4,8% din PIB în 2020, potrivit acelorași declarații oficiale, ceea ce explică diferența de deficit public).

Dacă între 2010 și 2011 ajustarea s-a făcut la limita maximă teroretic recomandată, adică aproximativ o treime din soldul de plecare (2,2 puncte procentuale din cele 6,4 pp pe minus), între 2020 și 2021 se va merge, din start (rămâne de văzut care va fi execuția) foarte aproape de limita minimă de un sfert (2,6 pp din cele -9,8 pp).

O altă diferență majoră constă în repartizarea ecartului care se vrea a fi eliminat. Repartizarea celor 2,2 pp a fost în 2011 de cam o treime prin creștere de venituri (0,7 pp) și două treimi prin scădere de cheltuieli (1,5 pp). Pe când, în 2021, s-a optat pentru o variantă exact pe dos. Respectiv două treimi (1,7 pp) prin creștere de venituri și doar o treime prin reducere de cheltuieli (0,9 pp).

Desigur, este vorba despre procentaje raportate la PIB, deoarece, în ambele cazuri avem de-a face cu majorare de sume alocate în termeni nominali. Doar că 3,6 miliarde lei în plus din 2011, ținând cont atât de inflația mai mare dar și de PIB-ul exact la jumătate, par să fie cam mult sub cele peste 20 de miliarde lei în plus prevăzute pentru 2021.

Argumentul, valabil din perspectivă macroeconomică, ar fi că se dorește o creștere economică cu mult mai mare în 2021 (+4,3%) decât s-a demonstrat că a fost atinsă în 2011 (+1,9%). Însă această abordare, care susține avansul rezultatului economic, riscă să se traducă într-o potențială întârziere a ritmului de ajustare fiscală spre poziția de echilibru.

Ceea ce se vede mai bine în proiecția deficitului structural, amplificat electoral în 2020 exact la maxim de criză, care ar trebui să ajungă undeva spre 1-1,5% din PIB, dacă vă mai amintiți de celebrul MTO – medium term objective. Acesta va trece peste deficitul cash, unde va rămâne până în 2024 inclusiv. Cu șanse zero de a mai fi bifat în 2025, precum în 2015.

Cert este că reducerea de cheltuieli prevăzută pentru anul în curs este marginal mai mică decât diminuarea sumelor alocate pentru combaterea Covid (aproape exact punctul procentual dintre 4,8% și 3,8% dacă ținem cont și de avansul PIB), ceea ce indică faptul că nu se poate vorbi despre o diminuare de ansamblu a cheltuielilor, ci de o reșasezare a acestora. Scopul fiind de a face loc pentru cofinanțarea din surse proprii a banilor europeni.

În context, speranțele se îndreaptă spre susținerea masivă prin fonduri UE. Dacă acestea nu vor veni în conformitate cu prevederile din buget, inclusiv din motive care ne-ar putea fi imputabile, nu vom atinge ținta de deficit prevăzută. Simplificat, ar trebui să fim foarte precauți, deoarece cheltuielile sunt certe dar veniturile au o doză critică de volatilitate iar avansul PIB-ului românesc apare cu o jumătate de punct mai jos în prognoza de iarnă a CE (+3,8%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.2.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

RePatriot Summit 2021 (30.09 – 03.10) unește Diaspora cu România. Perioada pentru aplicații este încă deschisă.

Redacţia

Între 30 septembrie și 3 octombrie are loc cea de-a VI-a Ediție a Summitului RePatriot, o inițiativă menită să strângă românii de pretutindeni și să… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen vine la București, dar după Congresul PNL

Victor Bratu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti ca să marcheze aprobarea PNRR pe 27 septembrie, a anunțat vineri Dana Spinanţ, purtător de… Mai mult

Stiri

Peste 37% dintre românii cu „vârstă de muncă” nu au o ocupație plătită – INS

Adrian N Ionescu

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de numai 67,5% în Trimestrul 2 din 2021. Rata de ocupare este… Mai mult

Europa

Reuters: Angela Merkel nu pleacă încă, rămâne interimar până la formarea unui nou guvern german

Razvan Diaconu

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu candidează la alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că… Mai mult

Stiri

Franța a suspendat 3.000 de cadre medicale nevaccinate anti-Covid

Razvan Diaconu

Mii de angajați din sectorul sanitar au fost suspendați în Franța din cauza faptului că nu s-au vaccinat antiCovid. Cei suspendați nu își vor mai… Mai mult

Stiri

Transportatorii vin cu camioanele în București pe 29 septembrie, în protest contra ANAF

Vladimir Ionescu

Membrii celor 7 asociații patronale ale transportatorilor rutieri din România vor protesta miercuri, 29 septembrie, inclusiv de la volanul a 500 de camioane, împotriva deciziilor… Mai mult

Europa

Scandal în finanțele internaționale: Actualul șef FMI, acuzat că a crescut artificial cifrele Chinei, Banca Mondială desființează rapoartele Doing Business 2018 – 2020

Iulian Soare

Lideri ai Băncii Mondiale, inclusiv fostul director executiv și actual director executiv FMI Kristalina Georgieva (foto), au aplicat „presiuni nejustificate” asupra personalului pentru a urca… Mai mult