Proiectul bugetului de stat pe 2015 ia în considerare venituri în sumă de 107,6 miliarde lei şi cheltuieli în sumă de 126,7 miliarde lei, cu un deficit de 19,1 miliarde lei. Datele au fost făcute publice joi de Ministerul Finanţelor, care a publicat pe site proiectul bugetului de stat pe 2015 şi proiectul bugetului asigurărilor sociale.
Calculele bugetare iau în considerare un curs mediu de 4,42 leu/euro.
Obiective generale enunţate de guvern
Principalele obiective specifice ale politicii bugetare sunt:
- Continuarea consolidării fiscale prin ajustarea în continuare a deficitului ESA. Pe orizontul de referinta 2016-2018 va continua traiectoria de ajustare şi de menţinere în MTO.
- Stimularea creşterii economice.
- Reforma investiţiilor publice.
- Stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse.
- Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice.
- Implementarea programării bugetare multianuale pe proiecte şi programe
Viziunea privind creşterea economică
În raport sunt trecute şi o serie de măsuri pentru stimularea creşterii economice- motorul acesteia fiind reprezentat, în viziunea guvernamentală, de cererea internă. Guvernul consideră că ritmul de creştere a formării brute de capital fix va fi de 4,0%, iar cheltuielile cu consumul final al populaţiei se vor majora cu 2,8%.
La capitolul măsuri de stimulare a creşterii economice:
- Creşterea investiţiilor publice, în anul 2015 fiind necesară susţinerea cofinanţării naţionale pentru două cadre financiare europene 2007-2013, şi respectiv 2014-2020.
- Introducerea măsurii reducerii CAS datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, care va avea în vedere crearea unui mediu de afaceri prietenos, creşterea numărului locurilor de muncă şi stimularea investiţiilor private.
- Schemele de ajutor de stat pentru anul 2015 şi perioada 2016 – vor contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiţii care utilizează tehnologii noi, obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilităţii macroeconomice.
- Măsuri care să asigure o mai bună participare pe piaţa muncii în scopul atingerii până în 2020 a unei rate de ocupare de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64, în concordanţă cu priorităţile Strategiei Europa 2020.
- Contribuţia strategică a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (fondurile FESI) pe perioada 2014-2020, care va avea drept scop obţinerea unei dezvoltări inteligente, bazată pe creştere economică şi incluziune socială;
- Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune
Pentru a atinge aspiraţiile de creştere economică, se spune în document, România poate avea o economie modernă şi competitivă prin abordarea următoarelor cinci provocări în materie de dezvoltare:
- Competitivitatea şi dezvoltarea locală
- Populaţia şi aspectele sociale
- Infrastructura
- Resursele
- Administraţia şi guvernare
România în context european
În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015, ce însoţeşte proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale, guvernul afirmă că, în conformitate cu Notificarea Fiscală din octombrie 2014, Luxemburgul şi Germania sunt singurele state europene care au înregistrat excedent bugetar.
Potrivit notificării citate în raport, cele mai mici deficite bugetare au fost consemnate în Estonia, Danemarca, Letonia, Bulgaria, Republica Ceha şi Suedia. Au fost 10 ţări membre ale UE, respectiv Slovenia, Grecia, Spania, Regatul Unit, Irlanda, Croatia, Cipru, Portugalia, Franta, si Polonia, care au înregistrat deficite în anul 2013 mai mari de 3 % din PIB. Deficitul bugetar al României a fost în anul 2013 de 2,2 % din PIB.
În anul 2013, ţările cu cele mai mari ponderi combinate ale veniturilor şi cheltuielilor guvernamentale (care exced 100% din PIB) ca procent în PIB sunt: Finlanda, Danemarca, Franta, Belgia, Suedia, Grecia, Slovenia şi Austria.
Opt state membre au ponderi combinate mai mici ale veniturilor şi cheltuielilor ca procent în PIB: Lituania, România, Letonia, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Irlanda, şi Polonia.
Din graficul de mai jos rezultă că România şi Lituania au cele mai mici ponderi combinate venituri/cheltuieli din întreaga Europă.
