Nivelul taxei pe valoare adăugată este o temă centrală a discuțiilor cu specialiștii FMI în vederea stabilirii bugetului pe 2013. Pe de o parte, nivelul TVA ar trebui să scadă pentru a încuraja creșterea economică și a face mai puțin oportună evitarea plăților către stat. Pe de alta, este vorba despre cea mai importantă sursă de venit a bugetului de stat, în condițiile în care se cere reducerea deficitului finanțelor publice.
Rată legală și rată implicită
Potrivit celor mai recente date disponibile ( anul 2011) , România se situa pe penultimul loc în rândul statelor europene noi membre ale UE la eficiența colectării TVA, cu o eficiență a taxării de numai 54%. Rata implicită de TVA ( TVA colectat efectiv raportat la valoarea produselor și serviciilor comercializate) se ridică la numai 13,1%, comparativ cu nivelul legal de 24%.
Cu 45,5 miliarde lei și 26% din veniturile bugetului general consolidat pe primele 11 luni din anul 2012, acest impozit indirect se află pe poziția a doua în topul taxelor colectate de stat, la mica distanță în urma contribuțiilor sociale ( 47,1 miliarde lei). De altfel, odată cu reducerea acestor contribuții ( absolut necesară pentru reducerea costurilor cu munca și creșterea competitivității) TVA ar urma să treacă pe primul loc.
Problema României este contrastul dintre nivelul relativ mare legal și cel foarte mic de aplicare efectivă, chiar prin comparație cu fostele țări socialiste colege care au aderat la UE. Astfel, țări precum Estonia (82%), Slovenia (72%) și Bulgaria (71%) au un nivel de TVA semnificativ mai redus, dar un grad de colectare mult mai bun.
În 2010, a fost nevoie de majorarea substanțială a TVA, măsură singulară în context regional, pentru a aduce rata de taxare implicită la un nivel cât de cât rezonabil. Cu prețul frânării activității economice și al încurajării evaziunii fiscale. Dacă România ar fi avut o eficiență a colectării similară cu Bulgaria, s-ar fi strâns aceiași bani cu fosta cotă de 19% ca și cu cea majorată, de 24%.
Cert este că, și după majorarea TVA, România a colectat din acest impozit puțin peste 8% din PIB, faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia și 8,6% în Bulgaria, lao cotă standard de TVA în aceste țări de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). Evident, expansiunea evaziunii fiscale din agricultură a determinat reducerea eficienței în colectare după majorarea TVA.
Soluția avută în vedere. Pro și contra
În teorie, eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei, factori care ne sunt defavorabili. Totuși, aceste considerente nu explică de ce bulgarii sunt cu mult înainte, în timp ce Letonia este singura țară rămasă în urma noastră.
România a avut rate efective ale TVA de peste 12% în perioada 2007-2008, la un TVA de doar 19% deoarece eficiența taxării urcase la 64%. De aici și ideea de a păstra nivelul de 24% în general și de a introduce o cotă redusă la 9% pentru produsele agricole, acolo unde se prezumă că este puternic afectată colectarea.
Ideea este că s-ar obține o medie ponderată a TVA de circa 22%, dar s-ar îmbunătăți colectarea de o asemenea manieră încât veniturile încasate la buget ar crește. Într-adevăr, o combinație de 22% TVA și 64% eficiență ( indicatori medii ponderați) ar urca nivelul efectiv al TVA la 14%, dacă nu cumva și mai sus în cazul în care evaziunea din agricultură a fost corect identificată și va putea fi stopată.
Specialiștii FMI sunt sceptici în această privință, deoarece pierderile rezultate din plățile mai mici ale celor care respectă în prezent legea sunt certe. Renunțarea la evaziune din partea majorității care eludează Fiscul este îndoielnică și discutabil dacă poate compensa diminuarea certă amintită mai sus. Mai mult, presiunea pentru reducerea TVA la alimente din motive sociale ( altminteri pe model european) ar crește.
Ponderea foarte mare a produselor alimentare în coșul de consum (37% față de 14-15%, media europeană) indică o reducere mult prea accentuată a veniturilor statului, care oricum sunt printre cele mai scăzute din UE raportat la PIB. Oricum, diminuarea cotei de TVA nu se poate face fără a crește nivelul de conformare la plată și fără a crește sancțiunile care să majoreze costul de oportunitate a eludării legii.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
de fapt fmi nu ne impune nimik ei vor doar sa-si ia banii, ca doar nu vand multinationalele paine de import in RO si ar deveni vezi doamne RO mai competitiva, baietii nu cred ca evaziunea va scadea ,de aceea guvernul mincinos trebuie sa faca lucrurile klumea nu de mantuiala, de ex la o scadere de 15% a tva-ului pe agricultura fara imbunatatirea colectarii bugetul pierde suma x, guvernul sa taie de la cheltuieli si investitii aceasta suma ca doar stim cu totii cat de supraevaluate sunt acestea sau ce eficienta au ,iar daca evaziunea scade deficitul bugetar va fi mai mic ,in anul urmator daca evaziunea scade guvernul poate sa creasca cheltuielile sau sa scada deficitul bugetar in continuare, nu poti sa fi si corupt sa inlocuiesti pdl-istii care fura cu psdisti care fura si sa mai faci si reforma, asta poate mergea pe vremurile bune cand economia crestea cu 4-5 % din inertie.