sâmbătă

2 martie, 2024

21 ianuarie, 2011

Sâmbătă, 16 ianuarie

Criză politică în Irlanda, încheiată, la final, cu căderea guvernului şi anunţarea unor alegeri anticipate pentru luna martie.

Inițial, premierul irlandez Brian Cowen a anunţat că nu demisionează din funcţia de lider la Partidului majoritar de guvernământ Fianna Fail. El şi-a motivat decizia prin faptul că este în interesul naţional ca ţara să aibă un guvern, în aceste timpuri dificile din punct de vedere economic. Cowen anunţa atunci că va oferi posibilitatea colegilor săi să voteze, printr-un scrutin secret, dacă să rămână sau nu în funcţie. Disputele au început la scurt timp după ce s-a întânit cu şeful Băncii Anglo-Irlandeze, după care a anunţat o garanţie bancară de mai multe miliarde de euro. Marţi, primul ministru a câştigat un vot de încredere în partid, în ciuda opoziţiei ministrului de externe Michael Martin, care a şi demisionat din funcţie după aflarea rezultatelor. După doar o zi, patru membri ai cabinetului de la Dublin îşi prezintă demisiile – ministrul Justiţiei, Dermot Ahern, ministrul sănătăţii Marz Harney, ministrul apărării Tony Killeen şi cel al transporturilor Noel Dempsey.


În final, guvernul a demisionat în bloc, joi, şi Brian Cowen a anunţat data de 11 martie pentru organizarea de alegeri generale. Partidul său, Fianna Fail, care domina guvernul, este de aşteptat să piardă alegerile, având în vedere că în ultimele luni a scăzut extrem de mult în sondaje. Fost ministru de finanţe, Cowen a pierdut din popularitatea pe care o avea în 2008, după o serie de măsuri economice luate fără a se găsi o soluţie care să scoată ţara din criză.

Luni, 17 ianuarie

Scandal, încă de luni, în Italia. Este vorba de premierul Silvio Berlusconi şi un nou scandal sexual.

De data aceasta, procurorii italieni îl acuză pe primul ministru de prostituţie cu minore, precizând că acesta ar fi plătit minore sau le-ar fi dat voie să-i folosească apartamentele în schimbul serviciilor sexuale primite. S-a vehiculat în special numele unei prostituate de 17 ani, Ruby. Berlsuconi a negat vehement acuzaţiile şi a spus că n-a plătit niciodată o femeie pentru a face sex cu ea. Ulterior s-a anunţat că premierul va fi interogat asupra nopţii de 27 spre 28 mai 2010, când a cerut poliţiei din Milano, în calitate de şef al guvernului, să o elibereze pe Ruby, o tânără marocană, pe atunci minoră, cu care ar fi avut relaţii sexuale.


După ridicarea parţială a imunităţii sale, Berlusconi urmează a fi anchetat pentru trafic de influenţă şi prostituţie cu minore. Enervat de turnura pe care au luat-o lucrurile, Berlusconi a declarat, joi, că este vorba despre o campanie politică îndreptată contra sa, și a amenințat că magistraţii care-l acuză de prostituţie nu vor rămâne nepedepsiţi. ”Ancheta este neconstituţională şi greşită din punct de vedere procedural”, spune Berlsuconi, ameninţând că va promulga noi legi prin care magistraţii să nu poată acuza oficiali în funcţie. “N-am făcut nimic de care să-mi fie ruşine”, a mai spus demnitarul italian.

Marţi, 18 ianuarie

Miniştrii de finanţe europeni s-au întâlnit la Bruxelles, pentru a discuta despre creşterea fondurilor de ajutorare a băncilor cu probleme din regiune (Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), un fond acordat statelor membre cu probleme grave economice). Observatorii sperau că va fi luată o decizie privind metodele prin care va fi învinsă criza economică din zona euro.

Cancelarul german Angela Merkel declarase, însă, că orice măsură de stabilizare a monedei euro trebuie să facă parte dintr-un pachet de măsuri menite să stabilizeze economia. În urma întâlnirii, nu s-a stabilit exact dacă un pachet mai mare de măsuri economice va fi adoptat luna viitoare sau va fi amânat până în martie. Oficialii au discutat modalităţi de a creşte capacităţile financiare ale EFSN şi de a lărgi rolul său, pentru a putea achiziţiona acţiuni sau pentru a extinde creditarea în alte state, ori chiar să ajute la restructurarea băncilor. Liderii UE se reunesc,din nou, în 4 februarie.

Miercuri, 19 ianuarie

Premierul ungar Viktor Orban a fost prezent săptămâna aceasta în Parlamentul European, unde urma să prezinte priorităţile preşedinţiei semestriale ale UE. Discuţiile au abordat, firesc, şi noua lege a presei din Ungaria, faţă de care ţările membre şi Comisia Europeană şi-au eprimat deja nemulţumirea. UE susţine că noua lege din Ungaria nu îndeplineşte toate standardele Uniunii.

Legea extinde puterea statului pentru a monitoriza şi penaliza mass-media. Prevederile legii ar putea fi utilizate contra presei antiguvernamentale. Comisarul european pentru tehnologia informaţiei Neelie Kroes le-a spus parlamentarilor UE, încă de luni, că există câteva puncte specifice pe care noua lege a presei de la Budapesta că nu le îndeplineşte satisfăcător. Printre statele care au luat poziţie faţă de legislaţia ungară s-au numărat Marea Britanie, Germania, Franţa, Luxemburg, dar şi instituţii precum OSCE. La audierea din PE, premierul ungar a fost primit cu o ostilitate fără precedent, pentru o ţară care deţine preşedinţia UE.

Europarlamentarii au criticat ferm adoptarea de către guvernul de la Budapesta a noii legislaţii. Ei au ţinut în mâini bannere albe pe care erau scrise numele ziarelor din Ungaria şi cuvântul “Cenzurat” şi şi-au lipit peste gură benzi albe, în semn de protest. În discursul său, Orban a repetat că executivul este dispus să modifice legea, dacă CE va cere oficial acest lucru, cu argumente legale, dar liderii gupurilor socialist, liberal şi al verzilor au cerut o retragere totală a acestui act normativ.

Joi, 20 ianuarie

Despre accesul României şi Bulgariei în zona Schengen, spaţiu liber de frontiere, s-a discutat şi săptămâna aceasta. Ministrul ungar de interne Sandor Pinter, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE, a declarat că România este mai aproape decât Bulgaria de îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la spaţiul Schengen. El a mai spus că în timpul reuniunii experţilor în domeniu, la Bruxelles, a reieşit faptul că România ar fi mai pregătită pentru acest pas. O nouă reuniune pe această temă va avea loc la Bruxelles, în 28 ianuarie, le-a spus ministrul jurnaliştilor.

A doua zi, însă, o surpriză neplăcută pentru România a venit din partea unei alte ţări membre UE – Finlanda. După Franţa şi Germania, Finlanda a anunţat că nu consideră România şi Bulgaria pregătite pentru integrare. Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului finlandez, Mikko Norros, această poziţie oficială a Finlandei a fost adoptată ă de un comitet pentru afaceri europene, care a reunit miniştri finlandezi de resort. Norros a făcut acest anunţ în timpul vizitei la Helsinki a ministrul francez al afacerilor europene, Laurent Wauquiez.

Într-o conferinţă de presă comună cu ministrul finlandez al afacerilor europene şi imigraţiei, Astrid Thors, Wauquiez a subliniat, la rândul său, “ameninţarea” pe care o reprezintă, pentru securitatea Europei, dreptul la liberă circulaţie, fără frontiere, acordat României şi Bulgariei.

Vineri, 21 ianuarie

Se anunţă noi greve în sectorul aeronautic. Însoţitorii de bord ai companiei aeriene British Airways (BA) au votat pentru a intra din nou în grevă generală, a anunţat sindicatul. Angajaţii au decis să protesteze faţă de măsurile disciplinare, precum eliminarea diurnelor pentru zborurile efectuate, luate de companie contra persoanelor care au făcut grevă anul trecut. Nu a fost anunţată, încă, o dată exactă când va începe greva. BA urmează să fuzioneze oficial cu compania Iberia, săptămâna aceasta,iar acţiunile noului grup aerian internaţional vor fi listate la bursă de săptămâna viitoare. Cele două firme îşi vor păstra numele, este stipulat în contractul destinat a reduce 400 de milioane de eruo/an, începând cu cel de-a cincilea an de la fuziune.

Fostul premier britanic Tony Blair a fost interogat, din nou, în ancheta privind declanşarea conflictului din Irak în 2003 şi participarea Marii Britanii la acest război. Blair a declarat că regretă profund pierderea vieţilor soldaţilor britanici în războiul din Irak. El spune că refuzul său de a-şi cere iertare, în faţa comisiei, pentru decizia de a participa la război a fost interpretată greşit.

Blair a cerut Occidentului să nu-şi mai ceară iertare pentru acţiunile din Irak şi a avertizat asupra pericolului iranian, în timpul unei depoziţii care a durat 4 ore. Întrebat dacă ceea ce s-a întâmplat în Irak a dus la creşterea riscului pe care-l presupune dezvoltarea de către Iran a armelor nucleare, Blair a răspuns că, în opinia sa, nu s-a întâmplat aşa ceva.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: