Bucureştiul figurează pe locul patru în rândul capitalelor europene ca densitate a populaţiei. Cea mai aglomerată capitală europeană este Paris, apoi urmează Londra şi Atena, cu aproape 10.000 de locuitori pe kilometru pătrat.
Datele publicate de Eurostat sunt valabile pentru anul 2015 şi prezintă regiunile administrative de tip NUTS 3.
Dacă ar fi să facem, însă, o echivalare la nivelul organizării în profil teritorial, am putea să ne situăm, foarte probabil pe locul al doilea, după capitala franceză.
Marea Britanie şi diviziunile administrative ale Londrei (boroughs) în mod special, prezintă mai multe mari aglomerări, ceea ce face ca Bucureştiul să apară pe locul 9 în clasamentul european, deşi, dacă ar fi să luăm strict City of London, am trece pe locul al treilea, imediat după zona centrală a Atenei (zona metropolitană greacă mai are alte trei diviziuni cu densităţi ceva mai mici, între 4.500 şi 7.400 de locuitori/km pătrat).
De remarcat că în cea mai aglomerată capitală europeană aria metropolitană există 33 de burguri (acele boroughs de care aminteam mai sus), marea majoritate având densităţi ale populaţiei sub cea întâlnită la Bucureşti.
Cea mai aglomerată capitală europeană. Soluții pentru București
Pentru a vă face o idee asupra aglomeraţiei din Bucureşti, trebuie arătat că densitatea populaţiei din capitala noastră este cam de zece ori mai mare faţă de cea de la Sofia, de patru ori cât cea de la Praga şi cam triplă faţă de Budapesta şi Varşovia. Ceea ce arată clar dimensiunea problemelor edilitare care trebuie rezolvate în aceste condiţii.
Una dintre soluţiile care sar în ochi pentru descongestionarea Capitalei ar fi extinderea ei şi contopirea cu judeţul Ilfov într-o mare zonă metropolitană ( unde densitatea este de doar 278 locuitori/km pătrat !). dar acest lucru ar însemna şi îmbunăţirea radicală a infrastructurii de transport, pentru a reduce timpii de deplasare.
De asemeni, dezvoltarea mult mai rapidă a altor zonelor urban în profil teritorial devine o problemă-cheie, în condiţiile în care tendinţa naturală de concentrare a populaţiei în zonele mai bogate s-a manifestat tot mai clar în ultimii ani şi a ajuns un proces care întreţine amplificarea decalajelor de nivel de trai la nivel naţional.
În datele Eurostat care au stabilit cea mai aglomerată capitală se poate observa reducerea rapidă a densităţii populaţiei pe parcursul a doar patru ani, în judeţele româneşti cu cea mai mare densitate a populaţiei. Excepţia care confirmă regula este Clujul, alături de care am găsit şi singurul judeţ care a înregistrat un mic avans al densităţii populaţiei, Timişul (situat, însă, sub media naţională).
În fine, de luat aminte şi de reţinut, majoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ ale României, densitatea populaţiei este cam de cinci ori mai mică faţă de cea din Bucureşti, cu 2.446 loc/km pătrat la Timişoara, 2.273 locuitori/km pătrat la Constanţa, 2.174 locuitori/km pătrat la Iaşi şi 1.792 locuitori/km pătrat la Cluj.
Dacă ţinem cont de nivelul de ocupare şi de decalajul salarial faţă de Capitală, nu prea se vede în Bucureşti nici o cantitate şi nici o calitate a serviciilor oferite populaţiei care să corespundă bugetului mai mare cu un ordin de mărime faţă de aceste municipii din teritoriu, care revine pe fiecare cetăţean.
Un răspuns
Apropo de miraculosul nivel de trai din Bucuresti (la care, culmea, gigacaloria este masiv subventionata! ), as fi curios sa vedem cam care e structura ocupationala a populatiei active.
Sa stim:
– cati bugetari sunt si care e media castigului
– cati angajati sunt in mediul privat si care este media castigului lor
Sa intelegem de ce media pe Bucuresti este atat de ridicata. Sa intelegem care este secretul acelei masinarii private – sursa veniturilor – care functioneaza aici ca in Germania in timp ce in restul tarii este saracie.