sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 ianuarie, 2022

România ar putea depăși Polonia din perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor până la jumătatea acestui deceniu, dacă accelerează reformele și digitalizarea sectorului public, precum și dacă acordă o atenție mai ridicată investițiilor în cercetare-dezvoltare, se arată într-o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

”Polonia și România s-au confruntat în ultimul secol cu provocări economice și istorice similare, evoluțiile din cele două țări fiind deseori analizate comparativ de specialiști”, notează Andrei Rădulescu.

În prezent Polonia și România reprezintă primele două economii din Europa Centrală și de Est, cu niveluri ale PIB-ului nominal din anul pandemic 2020 de 500 de miliarde de euro, respectiv 200 de miliarde de euro.

Deceniile pierdute: Cum a fost depășită România de Polonia


”Dacă luăm în considerare datele Fondului Monetar Internațional (FMI) în perioada 1980-1990 nivelul de dezvoltare din România a fost superior celui din Polonia”, punctează analistul.

Situația s-a schimbat ulterior, îndeosebi ca urmare a divergențelor din perspectiva implementării reformelor, diferența de dezvoltare dintre Polonia și România atingând niveluri record la finalul anilor 1990 și începutul anilor 2000.

(Citește și:Un grafic: Coloana vertebrală a unei economii. Comparația Polonia – România”)

Economistul atrage totuși atenția că distanța de dezvoltare dintre Polonia și România s-a ajustat semnificativ în cadrul ciclului economic post criză: astfel, în 2019 (ultimul an al acelui ciclu) PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media UE se situa la 75,7% în Polonia, respectiv la 72% în România.

”Această convergență puternică a nivelului de dezvoltare din România spre nivelul din Polonia în ultimul deceniu a fost determinată de factori structurali, după cum rezultă din aplicarea funcției de producție Cobb-Douglas (utilizând datele Eurostat până la momentul 2020 și previziunile BT și ale Comisiei Europene pentru perioada 2021-2023), rezultatele estimărilor fiind reprezentate în graficele de mai jos”, notează Andrei Rădulescu, în analiză transmisă investitorilor băncii.


Atât economia României cât și cea poloneză au avut parte de o ameliorare semnificativă a structurii contribuției factorilor de producție la dinamica anuală a PIB potențial în cadrului ciclului economic post-criză.

”Creșterea semnificativă a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial a fost determinată, în principal, de evoluțiile din sectorul privat, orientat spre eficiență și încorporarea progresului tehnologic, inclusiv a roadelor Revoluției Digitale. Subliniem faptul că în prezent sectorul privat din aceste economii este competitiv, atât pe plan european, cât și mondial”, se arată în analiză.

Totodată, din analiză rezultă faptul că niciodată în trecut contribuția factorului capital și contribuția productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial nu a fost la fel de echilibrată ca în prezent, atât în Polonia, cât și în România.

România câștigă teren din nou

Analiza punctează că România a realizat o puternică convergență spre nivelul din Polonia din perspectiva ritmului anual al PIB potențial din 2010 până în 2019.

Conform analizei elaborate ritmul anual al PIB potențial din România a depășit nivelul din Polonia în 2020, evoluție determinată de dinamica factorului capital.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pentru perioada 2021-2023, analiștii BT se așteaptă la intensificarea convergenței României spre nivelul din Polonia, printr-o evoluție mai puternică a ritmului potențial de creștere, susținut, în principal, de contribuția componentelor capital și muncă.

”Atragem atenția cu privire la faptul că România poate depăși Polonia din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu, condiționat de accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public și atenție mai ridicată acordată investițiilor în cercetare-dezvoltare”, conchide Andrei Rădulescu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: