BT revizuiește scenariul macroeconomic – principalii indicatori

Specialiștii BT au revizuit scenariul macroeconomic central privind evoluția economiei României pe termen mediu.

”Conform prognozelor macroeconomice actualizate, PIB-ul României ar putea crește cu dinamici medii anuale de 6,2% în 2021, 5,2% în 2022 și 4,9% în 2023, după ajustarea cu 3,7% din anul pandemic 2020”, se arată în raportul privind perspectivele pe termen mediu.

Acest scenariu are la bază estimările pozitive pentru ”investițiile productive (motorul economiei), susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, potențialul de dezvoltare la nivelul infrastructurii critice și implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027)”.

Conform previziunilor actualizate, investițiile productive ar putea crește cu dinamici anuale în accelerare la 7,6% în 2021, 10% în 2022, respectiv 11,1% în 2023, cu impact de antrenare în economie.

Perspectivele de accelerare a investițiilor productive se vor resimți la nivelul pieței forței de muncă – rata medie anuală a șomajului ar putea să scadă de la 5,2% în 2021 la 4,8% în 2022 și 2023.

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm majorare cu ritmuri anuale de 6,9% în 2021, 5,5% în 2022, respectiv 4,3% în 2023, evoluție susținută de ameliorarea climatului din sfera pieței forței de muncă și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare.

La nivelul consumului public, specialiștii BT anticipează o creștere cu dinamici anuale de 0,3% în 2021 și 3% în 2022 și 2023.

Pe de altă parte, în sfera cererii externe, ei se așteaptă la o creștere a exporturilor cu un ritm inferior celui consemnat de importuri în perioada 2021-2023: 7,0% vs. 9,7%.

La finalul analizei, ei atrag atenția cu privire la ”factorii de risc la adresa economiei interne”. Aceștia sunt:

• dinamica crizei sanitare;
• climatul macro-financiar internațional (inclusiv posibilitatea unor ajustări de amploare pe piețele financiare, după creșterea puternică din ultimele trimestre);
• mix-ul de politici economice pe plan intern, mai ales în contextul instabilității politice;
• tensiunile geo-politice regionale.

Inflația va coborî sub 4% abia în 2023

Previziunile actualizate indică perspectiva majorării prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu dinamici medii anuale de 4,1% în 2021, 5,1% în 2022, respectiv 3,8% în 2023, pe fondul șocurilor din sfera ofertei (în suprapunere în perioada recentă), într-un context dominat de relansarea economică postpandemie.

”Perspectivele de persistență a presiunilor inflaționiste la un nivel ridicat (superior celui țintit de banca centrală) coroborate cu dinamica economiei la un ritm peste potențial în trimestrele următoare exprimă o probabilitate ridicată ca Banca Națională a României (BNR) să continue ciclul monetar post-pandemie în prima parte a anului 2022, prin majorări ale ratei de dobândă de referință și prin lărgirea coridorului format din ratele de dobândă la facilitățile permanente în jurul ratei de dobândă de politică monetară (de la nivelul actual de 0,75 puncte procentuale), aspect semnalat în declarațiile recente ale reprezentanților instituției”, anticipează specialiștii BT.

Ei se așteaptă totodată la o creștere a ratei medii anuale de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani de la 3,75% în 2021 la 5,18% în 2022.

Pentru 2023 prognozează scăderea acestui indicator la 4,49%.

Nu în ultimul rând, pentru cursul mediu anual EUR/RON noile prognoze BT indică niveluri în creștere de la 4,92 în 2021 la 5,00 în 2022, respectiv 5,05 în 2023.

”Reiterăm faptul că economia internă prezintă un grad ridicat de rezistență la provocări (aspect reflectat și de declinul primei de risc, spre minimul din februarie 2020 în prezent, înainte de incidența crizei sanitare). Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la riscul ca oricând să asistăm la ajustări de amploare pe piețele financiare internaționale, care să determine deteriorarea climatului investițional pe plan intern, mai ales în contextul persistenței deficitelor gemene”, se mai precizează în încheierea raportului.