Miniștrii agriculturii din statele membre s-au întâlnit luni la Bruxelles, pentru a căuta soluţii care să răspundă evoluțiilor din sectorul agricol – în principal consecințelor eliminării cotelor de lapte, care i-au adus pe producători în situații financiare disperate.
Eliminarea cotelor europene pentru producţia de lapte, în aprilie 2015, a început să se resimtă nu doar în România, ci și la nivel european. Măsura, care a vizat „liberalizarea” pieţei laptelui, a eliminat restricţiile de producţie, ceea ce a dus la o scădere a preţurilor – în contextul în care UE se confruntă cu o criză de supraproducție şi cu o pierdere a unor pieţe de export cum ar fi Rusia (din cauza embargoului) și China.
România nu şi-a atins niciodată cotele impuse în trecut, însă, după eliminarea acestora, producţia a început să scadă, plasându-i pe fermierii români într-o poziţie vulnerabilă într-un context european deteriorat.
La finele discuţiilor de luni, la care a participat şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Daniel Constantin, Comisia Europeană a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 500 de milioane de euro care să adreseze dificultăţile de lichiditate ale fermierilor, să stabilizeze pieţele şi să vină în sprijinul bunei funcţionări a lanţului de aprovizionare.
Întâlnirea miniștrilor agriculturii s-a desfășurat pe fondul unor ample proteste ale fermierilor din Belgia, Franța și Olanda, care s-au ciocnit cu poliția pe străzile Bruxellesului, chiar în fața Parlamentului European.
România – cea mai accentuată scădere a producţiei de lapte din UE
Preţul laptelui din România a scăzut în iunie cu 19% faţă de iunie 2014, reiese din datele Comisiei Europene. În iulie, preţul a scăzut la 22,92 de euro pe 100 de kilograme, cu 23,6% mai puţin decât preţul mediu din Uniunea Europeană.
Totodată, în primul semestru din acest an, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare din România a scăzut cu 7,8% faţă de primele şase luni din 2014, la 465.199 de tone, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Aceasta este cea mai abruptă scădere de la nivel european.
Impactul eliminării cotelor de lapte
Dintr-un studiu realizat de compania de audit Ernst&Young la finele anului 2013 reiese că producţia de lapte din România ar fi trebuit să crească în urma eliminării cotelor de lapte cu 3,6%, iar preţul să scadă cu 2,2%. Analiştii anticipau atunci o creştere de 20,5% a producţiei din Olanda, de 13,5% în Austria, de 11,6% în Irlanda şi de 7% în Germania.
De altfel, România şi Bulgaria au fost identificate drept singurele state membre UE care ar putea avea dificultăţi majore ca urmare a eliminării cotelor.
Totodată, analiştii E&Y anticipau o creştere a importurilor de unt din România cu 100 de tone, a celor de lactate proaspete cu 10 tone, a celor de lapte praf cu 400 de tone şi a celor de lapte praf degresat cu 300 de tone. Pe de altă parte, importurile de brânză ar fi urmat să scadă cu 300 de tone.
Cum a funcţionat sistemul cotelor de lapte
Sistemul cotelor de lapte a fost introdus în 1984 pentru a adresa problema surplusurilor din acest sector. Fiecărui stat membru i s-a alocat o cotă maximă pentru producţia de lapte. Aceasta avea două componente, respectiv una pentru livrările de lapte către procesatori şi una pentru vânzările directe de lapte (vânzările din pieţe).
La nivel european, vânzările directe reprezentau în jur de 2,4% din total, iar cele către procesatori 97,4%. În România, cota alocată vânzărilor directe a fost mai mare, de 56%, faţă de 44% cota pentru livrări, în special pentru că în România producţia se realizează în special în gospodării de mici dimensiuni.
Statele care produc mai mult lapte decât cotele alocate trebuie să plătească penalităţi care se ridică la 27,83 de euro pe 100 de kilograme.
Din cele mai recente statistici ale Observator european al pieței laptelui, un portal prin care Comisia Europeană monitorizează „liberalizarea” pieţei laptelui, în perioada 1 aprilie 2013 – 31 martie 2014, un număr de 80.790 de producători români au livrat 875.635 de tone de lapte către procesatori, adică doar 55,5% din cota alocată.
Totodată, un număr de 223.902 de producători au realizată vânzări directe de circa 933.700 de tone, cu peste 785.000 de tone mai puţin decât se alocase României.
În aceeaşi perioadă, opt state membre, respectiv Germania, Olanda, Polonia, Danemarca, Austria, Irlanda, Cipru şi Luxemburg au depăşit cotele primite cu circa 1,4 milioane de tone, fiind nevoite să plătească penalităţi în valoare de 409 milioane de euro.
Noile reglementări
Ca urmare a eliminării sistemului de cote, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat noi reglementări legate de librarea laptelui de la producător către prim-cumpărătorul de lapte.
Astfel, după 1 aprilie, orice livrare de lapte pe teritoriul României se poate realiza doar în baza unui contract încheiat între părţi, durata contractului trebuie să fie de minim 6 luni.
Totodată, începând cu 1 mai 2015, operatorii economici care achiziţionează lapte de la producători trebuie să declare până pe data de 15 a fiecarei luni, cantitatea de lapte achiziţionată de la producători în luna precedentă.
Pentru a putea rezista pe piaţa laptelui şi pentru a creşte puterea de negociere a preţului laptelui cu prim-cumparatorii, producătorii trebuie să se constituie în organizaţii de producători. Pentru a fi recunoscute, organizaţiile de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate trebuie să depună cererea de recunoaştere însoţită de documentele anexe la centrele judeţene APIA de care aparţin. Organizaţia de producători recunoscută poate negocia contractele de livrare a laptelui crud în numele membrilor acesteia.
