fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

”Brexit-ul german” și ”Brexit-ul francez”: disputa nu e între Londra și Bruxelles

de Iulian Soare , 14.10.2020

Consiliul European care se desfășoară în acest final de săptămână în variantă online are pe agendă, din nou, analiza stadiului actual al negocierilor UE – Marea Britanie pe marginea acordului comercial post-Brexit.

În legătură cu acest subiect, dacă există sau nu progrese semnificative către o înțelegere bilaterală depinde de cine câștigă o dispută mult mai puțin vizibilă – și deseori ignorată – care se poartă între Paris și Berlin.

Politico publică miercuri o analiză pe acest subiect a lui Mujtaba Rahman, șef al departamentului Europa al Eurasia Group.

Testul final al solidarității europene

Cele două capitale – Paris și Berlin – au diferențe subtile, dar reale, în ceea ce privește forma viitorului parteneriat cu Regatului Unit.

De la începutul negocierilor cu Marea Britanie, UE a fost în general unită și s-a plasat- într-un util exercițiu de consolidare a echipei, în spatele lui Michel Barnier, negociatorul său șef.

Disciplina europeană a fost cumva susținuă și de poziția exprimată de guvernele conservatoare Theresa May și Boris Johnson, care s-au arătat interesate să păstreze câteva, dacă nu chiar majoritatea, beneficiilor pe care le aduce calitatea de membru al Pieței Unice.

Din acest motiv, UE nu a simțit niciodată presiunea negocierilor, a fost convinsă că Marea Britanie va accepta majoritatea condițiilor impuse, deci nu a avut motive serioase să accepte la rându-i compromisuri.

Acum însă, în al 12-lea ceas al negocierilor și în condițiile în care Marea Britanie dă semne că va ”ataca” unul dintre principiile economice de bază ale Uniunii, regula privind ajutorul de stat, solidaritatea în negocieri a capitalelor europene va fi subminată.

Ce înseamnă Brexit pentru Germania și ce înseamnă Brexit pentru Franța

Care sunt concesiile maxime pe care le putem accepta ca să ajungem la acord? Și care este punctul după care lipsa unui acord devine preferabilă unui acord? Răspunsul la aceste întrebări depinde de cine va înclina balanța: Parisul sau Berlinul.

Guvernul federal german și Administrația Prezidențială franceză au avut abordări diferite asupra Brexit, chiar din momentul în care tăvălugul s-a pornit peste Canalul Mânecii.

Berlinul a fost întotdeauna preocupat de consecințele strategice și geopolitice ale ieșirii Marii Britanii din UE, pe care o consideră o mare pierdere pentru Uniune și pentru Germania.

Din aceste motive, Cancelarul Angela Merkel a fost în favoarea derulării unui proces de negociere cu Londra politicos, civilizat și constructiv. Un înalt oficial german a rezumat această abordare: ”Cel mai bine ar fi fost să fie în UE, dar dacă nu, cel mai bine e să fim apropiați”.

Poziția Parisului față de Brexit a fost influențată de politica internă și din acest motiv mai agresivă în a cere Londrei să accepte condițiile europene. Emmanuel Macron a văzut în Brexit o oportunitate pentru UE și pentru Franța.

Într-o Uniune cu 27 membri, Franța se poziționează ca ”vârf de lance” în politica externă și de securitate a UE, cu scopul de a contrabalansa dominanța economică a Germaniei. Nu este o coincidență faptul că Emmanuel Macron pledează pentru o Uniune „geopolitică”, clamează  „moartea cerebrală” a NATO și cere „autonomie strategică” față de restul lumii – el acordă prioritate acelor zone în care Parisul are un avantaj comparativ față de Berlin.

Palatul Elysee este convins că Marea Britanie negociază de pe poziții dezavantajoase și consideră că Franța ar avea mult mai puțin de pierdut, în comparație cu Irlanda, Germania sau Țările de Jos (marii jucători în relația comercială UE-Marea Britanie), în cazul că nu se va încheia un acord comercial.

Aceste diferențe de abordare explică de ce Franța respinge propuneri britanice considerate acceptabile de către Germania.

Pe de altă parte, Angela Merkel nu dorește un ”război intern” al UE din cauza Brexit și, aflată la final de carieră, este atentă cum va arăta ”moștenirea” sa. Din aceste motive este previzibil că Berlinul va accentua presiunea asupra Parisului să își revizuiască atitudinea.

Ce nu este previzibil este cum va răspunde Emmanuel Macron acestor presiuni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult