Brexit – cine mai face cafeaua a doua zi după. Cum s-ar descurca UE fără UK – și invers?

Anthony Mansell, singurul barista britanic care lucrează în cafeneaua Costa, situată în apropierea districtului financiar al Londrei, nu știe ce se va întâmpla dacă se va decide ieșirea din UE. Toți colegii săi de muncă sunt cetățeni europeni, din Spania, Italia, Bulgaria și Portugalia.

”Problema noastră este că nu sunt mulți britanici să vină să întrebe dacă este disponibil vreun loc de muncă. Eu am să votez să rămânem în UE, altfel risc să nu mai am niciun prieten la muncă”, spune pentru Bloomberg Anthony Mansell.

Marea Britanie a angajat oficial 2,2 milioane de muncitori din UE, în toate ramurile economice. Având o rată a șomajului de 5%, cea mai scăzută din 2005 încoace, oamenii de afaceri se tem că s-ar putea înregistra un deficit de forță de muncă dacă se va ajunge la îngrădirea mișcărilor din piața muncii.

Sondajele arată că problema pieței muncii e abordată de ambele tabere, cu precizarea că partizanii Brexit insistă pe rata mare a migrației care ar pune în pericol slujbele britanicilor, iar partizanii rămânerii în UE insistă asupra beneficiilor aduse de europenii care muncesc în țara lor.

Campania, în formă inedită

Oamenii de afaceri britanici s-au aliniat preponderent în spatele opțiunii ”IN”. Sunt însă și patroni care au altă opinie.

”Cred că ceea ce s-a întâmplat până acum în materie de migrație a forței de muncă a fost benefic pentru Marea Britanie. Dar, am atins limita maximă”, afirmă Tim Martin, fondatorul unui lanț de pub-uri, care a comandat 200.000 de cartoane-suport de bere prin care își îndeamnă clienții să voteze ”OUT”.

James Hick, director executiv al Manpower, care intermediază săptămânal 30.000 de angajări numai în Marea Britanie, afirmă că migranții care caută locuri de muncă nu sunt o cauză a problemelor. ”Șomerii britanici sunt problema, de cele mai multe ori fiind în partea greșită a țării sau au abilități care nu sunt căutate. E o prostie să dai vina pe migranți pentru problemele acestora”, afirmă Hick.

Viața din supermarket

În localitatea Kent, sud-estul Londrei, euroscepticismul este la el acasă. Cu toate acestea, în Kent sunt multe afaceri mari care se bazează pe forța de muncă din afara țării.

Benjamin Olins, director executiv al PrepWorld’s, afirmă că mai puțin de 5% dintre cei 300 de angajați ai companiei pe care o conduce sunt cetățeni britanici.

”Dacă nu ai disponibilă forță de muncă sau dacă trebuie să îți plătești angajații mai mult, atunci costurile se vor transfera către clienți. Și noi nu vrem asta pentru că știm că forța de muncă e rară în Kent”, declară Olins.

Proporția migranților europeni care lucrează în industria alimentară britanică crește constant după 2004, când Marea Britanie și-a deschis piața muncii inclusiv pentru cetățeni din centrul sau estul Europei.

În 2014, muncitorii proveniți din aceste zone atingeau 21% din forța de muncă angajată în industria de procesare a alimentelor sau producția de băuturi.

60.000 de camionagii pot bloca economia

Companiile de transport au încercat să angajeze britanici dar nu fac față cererii în domeniul transportului de bunuri către hipermarketuri sau al aprovizionării pub-urilor cu bere.

Dintre cei 290.000 de șoferi profesioniști din Marea Britanie, conform statisticilor oficiale, 60.000 provin din Europa, în majoritate din țările din Est. ”Dacă ar dispărea acești 60.000 de oameni, economia s-ar bloca în câteva zile. N-am mai găsi alimente pe rafturile magazinelor”, afirmă Jack Semple, director al celei mai mari asociații britanice de profil.

Nigel Farage, lider al UKIP și unul dintre cei mai fervenți susținători ai Brexit, are soluția: cei deja activi pe piața muncii pot rămâne, bariere urmând să fie ridicate numai în fața noilor veniți.

Muncitorii migranți oferă o altă perspectivă, susținând că ei, de fapt, ocupă locurile de muncă refuzate de britanici.

Cum s-ar descurca Europa în caz de Brexit

Un continent întreg va aștepta vineri dimineață să afle ce au decis britanicii. Este un vot cu ample consecințe, care va influența piețe financiare și cariere politice deopotrivă.

Politicieni și diplomați din întreaga Europă au  descris Politico principalele lor temeri, astfel încât se poate alcătui o hartă a mizelor pentru fiecare stat în parte.

Iralanda. Principala îngrijorare: impactul economic.

Singurul stat membru al UE cu graniță terestră cu Marea Britanie (dacă excludem Spania, vecina Gibraltarului) se teme că va pierde cel mai mult în caz de Brexit. Comerțul bilateral, care atinge 1,2 miliarde euro săptămânal, susține aproximativ 400.000 de locuri de muncă în ambele țări. Spre deosebire de majoritatea statelor UE, Dublin s-a pregătit serios pentru scenariul Brexit

”Nu credem că scenariul ar constitui o amenințare la adresa  păcii din Irlanda de Nord, dar restabilirea oficială de granițe cu siguranță nu va ajuta”, afirmă ministrul pentru afaceri europene Dara Murphy. La celălalt capăt al balanței, oficialul irlandez pune posibilitatea relocării în Dublin a afacerilor britanice care doresc rămânerea în UE.

Franța. Principala preocupare: ascensiunea euroscepticismului

Membru fondator al clubului UE, Franța este și patria în care s-a dezvoltat unul dintre cele mai puternice partide eurosceptice. Brexit ar putea sufla în pânzele Frontului Național, mai ales că ultimele sondaje arată că francezii au o părere chiar mai proastă decât britanicii în legătură cu UE.

În Franța beneficiază de serioase investiții britanice și aproximativ 400.000 de britanici locuiesc curent în acest stat vecin, fiind în pericol să își piardă drepturile europene.

Belgia. Principala temere: impactul economic

Belgia nu este doar ”casa” principalelor instituții europene, ci și unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Londrei. ”Orice mișcare care șubrezește UE va șubrezi și Belgia”, afirmă surse guvernamentale. Ministrul belgian al Economiei,  Kris Peeters, a anunțat deja constituirea unui grup care să elaboreze o strategie în caz de Brexit.

Luxemburg. Principala îngrijorere: prăbușirea moralului european.

Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii, Marele Ducat se teme de efecte nedorite asupra UE asupra  chiar dacă ieșirea Marii Britanii ar marca o tendință de relocare a afacerilor. Preocupările oficiale transmise de premierul Xavier Bettel sunt legate de viitorul proiectului european.

Olanda. Principala preocupare: euroscepticismul

Forțele anti-UE au făcut deja valuri în aprilie, când un referendum legat de aprobarea acordului de asociere al Ucrainei cu UE a fost respins. Oficialii olandezi se tem că Brexit ar putea da un nou avânt euroscepticilor. Olanda este un aliat tradițional al Marii Britanii, care nu va presa către atitudini dure în relația UE-Marea Britanie în caz de Brexit.

Germania. Principala preocupare: viitorul Europei

Chiar dacă va resimți din plin lovitura morală dată proiectului pe care îl susține cu tărie, Germania pare oficial indiferentă la ce vor alege britanicii. Un Brexit ar da ocazia Germaniei să afirme și mai puternic ideea unei uniuni mai strânse. ”Pericolul este ca state mai nesigure să se alinieze în spatele Franței și să conteste viziunea germană. Germania nu are nevoie să fie mai puternică, ea are nevoie de parteneri puternici”, declară un diplomat european.

Cehia. Principala preocupare: impactul economic

”Dacă britanicii vor decide să iasă din Uniune, principala noastră preocupare va fi să limităm impactul economic”, afirmă Tomas Prouza, secretar de stat pentru afaceri europene. Oficialul ceh este convins că UE și Marea Britanie se vor putea coordona în chestiuni majore, cum sunt apărarea comună sau politica externă. Problema ridicată de cehi este aceea că, dacă Marea Britanie va dori cooperarea economică în interiorul pieței unice, atunci ar trebui să respecte și dreptul de liberă mișcare al forței de muncă în această piață. Or, asta nu vor cei care susțin Brexit…

Polonia. Principala preocupare: ce vor face cei aflați în Marea Britanie

Un Brexit ar afecta economia și piața muncii- aproximativ 1 milion de polonezi lucrează și trăiesc în Marea Britanie și mulți dintre aceștia se tem că vor fi nevoiți să se întoarcă acasă.

Conștientă de impactul unei posibile migrații a forței de muncă, diplomația poloneză va aborda cu mare atenție negocierile în caz de Brexit. Această perspectivă este privită de Varșovia ca o oportunitate, un prilej de deturnare a atenției Bruxelles-ului de la problemele politice generate de noua coaliție de guvernare.

Slovacia. Principala îngrijorare: cetățenii săi din Marea Britanie

Statul este îngrijorat de soarta celor 90.000 de slovaci care muncesc în Marea Britanie, dar veste deocamdată scutit de alte griji, precum euroscepticismul. Nici forța de muncă nu pare să aibă o problemă foarte mare, după cum spune Peter Javorcik, ambasador la UE, care știe că slovacii au bună reputație și pot găsi de lucru oriunde în lume.

Ungaria. Principala preocupare: pierderea unui aliat

Un eventual Brexit ar întări poziția lui Victor Orban, la rândul său un critic al UE. Un Brexit ar însemna însă că Ungaria va pierde un aliat puternic la masa negocierilor interne de la Bruxelles: cel mai adesea Victor Orban și David Cameron au făcut tandem pentru blocarea unor inițiative europene. Marea Britanie și Ungaria au fost singurele state care s-au opus instalării în fruntea Comisiei a lui Jean Claude Junker. ”Ungaria împărtășește foarte multe viziuni britanice”, admite ministrul de Externe Péter Szijjarto.

Austria. Principala îngrijorare: euroscepticismul

Ascensiunea Partidului Libertății pare să fie principala preocupare a oficialilor austrieci, care au constatat amploarea sentimentelor anti-UE cu ocazia alegerilor prezidențiale de luna trecută. Candidatul dreptei anti europene a ratat de puțin câștigarea acestor alegeri. Liderul mișcării, Harald Vilimsky, deja a solicitat organizarea unui referendum similar cu cel care se va desfășura joi în regatul Unit.

Lituania. Principala teamă: cetățenii din Marea Britanie

Prioritate-zero a acestui stat Baltic o constituie soarta celor 200.00 de lituanieni care locuiesc în prezent în Marea Britanie. ”Incertitudinea planează asupra celor care au mai puțin de 5 ani în insulă. Îi invităm pe toți să se întoarcă acasă. Nu spun că îi vor aștepta pe toți noi locuri de muncă, dar îi asigurăm că ne gândim la ei”, precizează Linas Antanas Linkevičius, ministrul de Externe.

România. Principala preocupare: cetățenii din Marea Britanie

Bucureștiul va insista ca muncitorii români să poată avea dreptul să rămână în Marea Britanie chiar și în caz de Brexit. ”Libertatea de mișcare a forței de muncă trebuie menținută indiferent de rezultatul votului. Vom solicita construirea unei relații speciale a Marii Britanii cu UE, poate să păstrăm cadrul valabil astăzi chiar dacă opțiunea Brexit va câștiga”, afirmă un diplomat român.

Finlanda. Principala îngrijorare: euroscepticismul

Oficialii finlandezi se tem de ascensiunea dreptei, care ar duce la scindarea arcului guvernamental format azi din formațiuni cu viziuni opuse în ceea ce privește relația cu UE. Finlanda este însă un aliat al Marii Britanii în chestiuni europene, cu interese similare în ceea ce privește competitivitatea, comerțul liber și buna guvernare. Iar faptul că Finlanda are graniță comună cu Rusia înseamnă că orice s-ar decide la referendum va continua cooperarea militară dintre aceste două state.

Suedia. Principala temere: pierderea unui aliat

Marea Britanie este principalul aliat al Suediei în Consiliul de Miniștrii ai UE, votând la fel în aproape 90% din situații în acest for. ”Ar fi o lovitură puternică pentru noi deoarece avem multe obiective comune ca state”, admite Anders Ahnlid, ambasadorul Suediei la UE. Pericolul eurosceptic este prezent și în Suedia, democrații suedezi având 16% în sondaje.

Danemarca. Principala îngrijorare: euroscepticismul

O altă țară care votează deseori alături de Marea Britanie și care, la rândul ei, se teme de ascensiunea curentului eurosceptic. Partidul Popular Danez, având o zestre electorală de 17 procente, presează pentru organizarea propriului referendum pe tema relațiilor cu UE. Deja formațiunea este cea mai importantă din parlament.

Italia. Principala preocupare: euroscepticismul

Nu este foarte clar care ar fi efectele unui Brexit asupra Italiei, poate o declanșare a unei dezbateri legate de viitorul monedei unice. Problema este că Italia are formațiuni eurosceptice în puternică ascensiune atât la dreapta cît și la stânga spectrului politic- Liga Nord să Mișcarea 5 Stele.

”Dacă va câștiga tabăra Brexit ne putem aștepta oricând la o mișcare similară în Italia”, afirmă Roberto Basso, purtător de cuvânt al ministerului de Finanțe. Italia va fi adepta unei linii dure în relația cu Marea Britanie în caz de Brexit. ”Nu poți să pretinzi că ieși și să ceri aceleași drepturi ca și cum ai fi înăuntru”, consideră oficialul italian.

Malta. Principala problemă: impactul economic

Mica națiune insulară, fostă colonie a Imperiului Britanic, se teme de impactul pe care Brexit îl poate avea asupra industriei turismului. Joseph Muscat, premierul Maltei, crede însă că Brexit ar reprezenta o oportunitate pentru relocarea afacerilor în țara sa, vorbitoare de limbă engleză.

Grecia. Principala temere: impactul economic

Dezbaterea în jurul referendumului britanic a folosit Greciei, ai cărei creditori, în special din Zona Euro, nu au riscat să piardă aproape simultan relația cu două țări. În cazul unui Brexit, norocul Greciei se schimbă din cauză că UE nu va mai arăta flexibilitate în chestiunea datoriilor istorice ale Atenei.

Spania. Principala tmere: impactul economic

O teamă consistentă este legată de modelul pe care Brexit îl poate oferi Cataloniei. În plus, se conturează o relație ciudată: Spania are graniță cu teritoriul britanic situat în vârful Peninsulei Iberice- Gibraltar, acolo unde populația dorește în majoritate să rămână în UE. Spania a anunțat că în cazul unui Brexit va permite accesul neîngrădit al Gibraltarului la piața sa, cu condiția participării comune la guvernarea acestui teritoriu. Foarte puțin probabilă această ipoteză.

O perspectivă politică inedită: britanicii vor regreta oricum

Alegătorii britanici sunt chemați la urne pe 23 iunie, joi, pentru o decizie care va influența destinele statului pe viitor. O decizie de părăsire a blocului comunitar ar putea afecta serios economia britanică, care se bazează pe Europa în ceea ce privește comerțul și investițiile, dar consecințele ar fi mult mai ample.

Chiar proiectul comun european- care a asigurat pacea unui continent în ultimii zeci de ani, care a adus prosperitatea a milioane de oameni și care a consolidat democrația- va fi pus în discuție.

Riscurile sunt imense, o demonstrează toate sondaje de opinie realizate în Marea Britanie, care indică avansul ideii de ieșire din Uniune. Guvernele europene se pot trezi vineri într-o nouă realitate.

Bloomberg sesizează însă că și britanicii sunt puși într-o situație fără ieșire.

Interesele economice impun rămânerea în UE, mai ales după negocierile purtate de David Cameron, care oferă azi Marii Britanii un statut de invidiat în interiorul UE și care, obiectiv, aduce dezavantaje economiilor multor alte state UE.

Cu toate acestea Marea Britanie nu se va simți niciodată confortabil în UE, a cărei ultimă dorință este să creeze o ”și mai strânsă integrare”. Este chiar proiectul pe care îl pregătește Slovacia, care preia de la 1 iulie președinția UE și care dorește deschiderea dezbaterilor pe tema integrării fiscale a Europei.

Dacă va fi să aleagă să rămână în UE, britanicilor le va displace cu siguranță să vadă cum Regatul Unit va fi împins să renunțe la auto-guvernare, pe care cetățenii o percep drept farul călăuzitor al democrației.

Concluzia Bloomberg: Orice ar decide britanicii pe 23 iunie, vor regreta în timp.