luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 noiembrie, 2022

Ca răspuns la eșecurile masive pe câmpul de luptă, Rusia și-a intensificat atacurile în Ucraina asupra obiectivelor civile și infrastructurilor, de la centrale electrice și baraje până la căi ferate, conducte și porturi.

Aceste atacuri nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă un calcul cinic, parte integrantă a teoriei militare ruse moderne. De mai bine de 20 de ani, studiile militare ruse insistă pe nevoile de a conduce un război fără contact și de a viza infrastructura critică.

Iar acest gen de atacuri acompaniază prezența militară rusă încă din războiul din Afganistan, și din ce în ce mai pregnant, ultima dată în operațiunile de ”pacificare” a Siriei.

„Perioada inițială de război” – prima victimă a războiului din Ucraina a fost Norvegia


În calitate de strateg, cu vastă experiență militară, profesorul Benjamin Jensen publică o analiză în jurnalul academic The Conversation în care afirmă că, în perioada în care Moscova încearcă să compenseze poziția în declin pe câmpul de luptă, lumea ar trebui să se pregătească pentru lovituri ”neconvenționale” suplimentare.

În concordanță cu conceptul militar rus al „perioadei inițiale a războiului” – convingerea că cheia câștigării unui conflict sunt acțiunile de început care sprijină mobilizarea și subminează adversarul – atacurile asupra infrastructurii au început înainte ca primul foc să fie tras.

În ianuarie 2022, cu o lună înainte de invazia Ucrainei, un cablu submarin critic care conectează stațiile terestre prin satelit din Svalbard, Norvegia și continentul norvegian a fost tăiat în mod misterios.

Prin distrugerea acestui cablu în timp ce Rusia desfășura peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina, Moscova semnala riscul de escaladare în cazul în care NATO se implica în conflict.


Odată început războiul, Rusia a folosit operațiuni cibernetice pentru a limita capacitatea Ucrainei de a comunica, dezactivând temporar rețeaua de internet prin satelit Viasat. Operațiunile cibernetice care vizează infrastructura, tăierea cablurilor, blocarea GPS-ului și atacul electronic sunt părți cheie ale teoriei militare ruse.

De fapt, doctrina militară rusă solicită în mod specific operațiuni strategice pentru distrugerea infrastructurii critice. Aceste operațiuni selectează ținte în primul rând pentru efect psihologic.

Convingerea Rusiei este că distrugerea infrastructurii cheie și crearea de întreruperi prelungite de furnizare energie, alături de perturbări ale capacității de a călători și de a transporta mărfuri, îi fac pe liderii politici și populația mai puțin dispuși să reziste unei forțe de atac.

Ce nevoie are Rusia de centralele nucleare ucrainene

Potrivit lui Valeri Aleksandrovici Kiselev, colonel în retragere și profesor la Academia de Arme Combinate a Forțelor Armate a Federației Ruse, războaiele moderne ar trebui să se concentreze pe distrugerea infrastructurii economice critice a inamicilor fără a angaja concentrații mari de trupe terestre.

Acest concept se încadrează cu abordarea rusă a strategiei coercitive – o alternativă la războiul tradițional care încearcă să manipuleze comportamentul unei forțe opuse prin presiune politică, economică și militară.

Logica este simplă: de ce să intri într-un conflict prelungit când poți folosi frica pentru a determina inamicul să se predea? Când această campanie coercitivă a eșuat în Ucraina, Rusia a invadat și a făcut din confiscarea instalațiilor nucleare o parte cheie a campaniei sale terestre, folosindu-le atât ca șantaj, cât și ca scut operațional pentru a proteja concentrările de trupe.

În martie, Rusia a luat măsuri pentru a confisca mai multe centrale nucleare din Ucraina. Luptele continuă în afara celei mai mari dintre aceste facilități, în Zaporojie.

Rusia supralicitează lovind baraje

După ce planul său inițial de război – care se baza pe o mișcare rapidă a trupelor pentru a ocupa terenul cheie – a fost anulat de rezistența ucraineană, cu sprijin occidental, Rusia și-a intensificat atacurile împotriva infrastructurii de transport. A fost însă o încercare nereușită de a limita capacitatea Kievului de a-și reaproviziona formațiunile din prima linie.

În aprilie, Rusia a lansat o serie de atacuri împotriva căilor ferate din centrul și vestul Ucrainei. În vara, de Ziua Independenței Ucrainei, Rusia a atacat un important nod feroviar, ucigând mai mulți civili.

În timp ce campaniile militare vizează istoric infrastructura de transport, Rusia a mers mai departe. Ca răspuns la contraofensiva în curs – care a văzut forțele ucrainene recucerind teritorii ocupate de Rusia în estul și sudul țării – măsurile coercitive ale Rusiei au escaladat, vizând barajelor majore.

La mijlocul lunii septembrie, Rusia a încercat să distrugă barajul din apropierea Kryvi Rih, un oraș de jumătate de milion de locuitori. Orașul a evitat dezastrul: două salve de rachete rusești de croazieră nu au produs distrugerea barajului.

Mai târziu în cursul lunii, Rusia a vizat un baraj pe râul Siverski Doneț.

Strategie extinsă dincolo de granițele Ucrainei

Rusia este principalul suspect în sabotajul conductelor de gaz din Marea Baltică. Între timp, a fost lansată o anchetă cu privire la un act de sabotaj care a distrus segmente mari din rețeaua feroviară germană la 8 octombrie 2022. „Acțiunea țintită și rău intenționată”, așa cum a descris-o ministrul transporturilor din Germania.

NATO și UE au avertizat națiunile să protejeze infrastructura critică pentru că a devenit clar că țările care susțin Ucraina nu sunt ferite de posibile atacuri nerevendicate.

Următoarea etapă a conflictului ucrainean

După cum s-a văzut în atacurile din 10 octombrie purtate de ruși împotriva a 10 orașe ucrainene, Moscova ar putea încerca să distrugă capacitatea de generare și de distribuție a energiei din Ucraina înainte de iarnă.

Cu prețurile ridicate la gaze, centralele nucleare amenințate și conductele întrerupte, Rusia pariază că poate folosi o iarnă rece pentru a obține cel puțin un nou avantaj de negociere, dacă nu chiar înfrângerea Ucrainei.

Vladimir Putin nu se mai poate baza pe ”Generalul Iarnă”

”Generalul Iarnă” a fost în trecut aliat al Rusiei, decimând în trecut armatele lui Napoleon sau ale lui Hitler. Președintele Vladimir Putin nu poate însă conta pe acest vechi aliat al Rusiei, arată o recentă analiză Politico: soldații Kremlinului sunt acum invadatorii demoralizați din Ucraina, care se confruntă cu lipsuri în condiții de lapoviță, zăpada și temperaturi care coboară până la -20 grade Celsius.

O iarnă rece, cu terenul înghețat, ar ajuta ambele părți să manevreze, dar condițiile meteo ar afecta mult mai mult trupele ruse și echipamentul lor vechi, nepotrivit, militarii ucraineni beneficiind, pe lângă arsenalul propriu, de tehnică modernă occidentală.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: