fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Bolile Sănătăţii româneşti (I). Falsul mit că sistemul este supradimensionat. Nişte cifre

de Marin Pana 31.7.2011

În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. De aia demnitarii români merg să se trateze în străinătate. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu desfiinţat.

Contrar obstinaţiei cu care se face referire la alimente, preţuri, ordine publică sau învăţământ, principala ameninţare pentru nivelul de trai o reprezintă starea deplorabilă a sectorului sanitar. Subfinanţat şi depopulat în ritm accelerat de specialişti, acesta ne trimite spre o bătrâneţe în care vom muri cu zile.

1. Ultimii la cheltuielile publice

 

Cei care se bat cu pumnii în piept că sprijină sănătatea iar fondurile alocate acesteia s-ar fi triplat în ultimul deceniu bat câmpii. Preocuparea obsesivă pentru tăierea cheltuielilor a dus la situaţii în care ne scumpim la tărâţe. După care umblăm disperaţi după făină.

Suntem pe unul dintre ultimele locuri în UE la nivelul ponderii alocate din cheltuielile publice pentru sănătate din PIB, cu 11,38% din banii statului ( doar Polonia, cu 10,90% şi Ungaria, cu 10,44%, stau mai rău), cu observaţia că subdevoltarea sistemului privat de sănătate ne trimite în urma Poloniei şi Ungariei.

0,2% din PIB reprezintă cheltuielile private din PIB la noi pentru sănătate, faţă de 1,8% în Polonia şi 2,2% în Ungaria (adică de 9, respectiv de 11 ori mai mult). Iar asta în condiţiile în care sumele necesare bolnavilor sunt egale dar PIB-urile diferă substanţial.

Datele pe primele 6 luni 2011 arată şi mai rău pentru România. Pe măsură ce se dezvoltă asistenţa privată de specialitate, statul se retrage, cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate în cele publice mai mică de 9%.

Ori, media ţărilor cu economii dezvoltate, grupul OCDE, se situează undeva la circa 16% din bugetul public, la care se adaugă 2,5% din PIB cheltuieli private. Ţările care se situează în jurul acestor valori de referinţă merită enumerate pentru edificare: Franţa, Danemarca, Olanda, Austria, Marea Britanie, Spania, Portugalia şi Belgia.

Cu alte cuvinte, nu trebuie „să inventăm apa caldă”, e suficient să ne construim bugetele după modelul european verificat. A face economii pe baza stării de sănătate a populaţiei şi a speranţei de viaţă este o crimă la propriu şi nu la figurat. Mai mult, dacă am vrea să compensăm, fie şi parţial, nivelul mai scăzut al PIB pe locuitor, ar trebui să ne uităm la state precum SUA, care alocă sectorului sanitar 19,80% din cheltuielile publice, Germania cu 18,35% sau Norvegia, cu 18,29%.

2. Forţă de muncă puţină şi prost plătită

 

Spre deosebire de industrie, unde salariile relativ mici permit mai multe locuri de muncă, stăm prost şi la forţa de muncă desemnată să înzdrăvenească bolnavii. La capitolul personal, suntem, de departe, cei mai dezintersaţi de soarta bolnavilor, cu mai puţin de patru la sută din forţa de muncă ocupată.

Anul 2010 a confirmat trendul de scădere a personalului, declanşat de economiile aberante, ale căror consecinţe se vor vedea pe termen lung în starea de sănătate a cetăţenilor. De la 382,4 mii persoane ocupate în sănătate şi asistenţă socială, s-a ajuns la doar 362,6 mii persoane.

Cum privesc alte state problema ? Olanda, Suedia şi Finlanda au peste 15% din forţa de muncă în zona sănătăţii şi asistenţei sociale, Marea Britanie, Belgia şi Germania cam 12% iar Franţa şi Austria 10%.

Fostele colege de lagăr socialist, Cehia, Ungaria şi Polonia s-au apropiat de nivelul de 6% al Spaniei.

Aşadar, speranţa de viaţă şi calitatea vieţii se susţin cu fonduri şi personal, nu cu vorbe goale şi restrângeri bugetare. România nu are de ce să diminueze nici cheltuielile şi nici activitatea din sectorul sanitar, după sistemul de tăieri aplicat otova, fără priorităţi şi fără cap.

P.S. Vom reveni cu falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente şi a gâtuirii adaosurilor comerciale în farmacii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2011

5 comentarii

  1. Bolile Sănătăţii româneşti (I). Falsul mit că sistemul este supradimensionat. Nişte cifre | Critic Atac
    3.8.2011, 8:00 am

    […] Sursa: CursdeGuvernare. […]

  2. Berlusconizarea, mogulizarea şi cît sîntem de proşti (episodul n). Bursele! « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    5.8.2011, 8:16 am

    […] te interesează, dacă eşti iubitor de informaţie de bună credinţă (ieri citeam de exemplu un material excelent despre situaţia sănătăţii pe cursdeguvernare.ro, mai bun decît orice s-a dat pe ştirile […]

  3. mircea
    5.8.2011, 3:11 pm

    Stimati domni, doamne,
    Uitati ca in tarisoara noastra sunt numai 4 milioane de contributori la sistemul de asigurari de sanatate. Unul contribuieste pentru patru. Pai ASTA e o problema apriga. Restul sunt socoteli minore. Intocmai si la sistemul de pensii, ca tot veni vorba. Astept propunerea de infiintare a spitalelor pentru tarani (40%) care beneficiaza de asistenta pe gratis.
    O fi viata la tara grea dar sa speram ca e sanatoasa:))

  4. Ping-pong cu Sănătatea (dar până când se vor juca unii pe banii privați ai contribuabilului, considerându-i publici – adică ai nimănui?) | Sareinochi's Blog
    6.8.2011, 9:05 am

    […] Bolile Sănătăţii româneşti (I). Falsul mit că sistemul este supradimensionat. Nişte cifre […]

  5. 5 motive economico-sociale care cer urgent regândirea sistemului de Sănătate » CursDeGuvernare.ro
    17.2.2013, 11:17 am

    […] (Citește și : ”Bolile Sănătăţii româneşti (I). Falsul mit că sistemul este supradimension… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a urcat la valoarea din criza precedentă. Euro poate ajunge la 5,10 lei în 2023 – raport Capital Economics

Adrian N Ionescu

Deficitul de cont curent al României pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,3% din PIB în mai. Este un nivel îngrijorător nu numai pentru… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru aprobarea OUG care permite primăriilor să ia credite de la Trezorerie

Vladimir Ionescu

Biroul permanent al Senatului va avea şedinţă miercuri pentru a convoca această cameră în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a ordonanţei de… Mai mult

Stiri

Populația globală se va confrunta cu un „deficit” de milioane de femei în următorii 10 ani – studiu Global Health BMJ

Vladimir Ionescu

În următorii 10 ani se vor naște cu 4,7 milioane de femei mai puțin în întreaga lume din cauza practicilor selective privind sexul bebelușilor, potrivit… Mai mult