Unul dintre riscurile principale la adresa stabilității financiare îl reprezintă deficitul bugetar, identificat ca atare în raportul prezentat joi de BNR.
„Deficitul bugetar pentru primele patru luni ale anului 2023 s-a majorat cu 0,56% puncte procentuale față de anul anterior, situându-se la 1,72% din PIB”, se arată în raportul dat publicității de BNR. Între timp, Ministerul Finanțelor a comunicat execuția bugetară la cinci luni, deficitul crescând la 2,32% din PIB.
„Această evoluție este consecința unei dinamici sub așteptări a veniturilor fiscale, pe fondul încetinirii activității economice” spune BNR, care subliniază însă și efectele modificărilor aduse contribuțiilor pentru asigurări. Aici este vorba de scutirea angajațiilor din construcții, agricultură și industria alimentară de la plata contribuțiilor pentru asigurările de sănătate pe lângă exceptarea de la plata impozitului pe venit.
Totodată, în raport se arată că deși România are una dintre cele mai ridicate rate de impozitare a veniturilor salariale (locul patru în Europa), contribuția veniturilor la buget din impozitul pe salarii și venit este doar de 12,2% (locul 20 în UE). La deficit mai contribuie creșterea cheltuielilor cu investițiile și dobânzile.
La prezentarea Raportului elaborat de banca centrală, Eugen Rădulescu, director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, spune că „marea problemă pe care o avem este deficitul bugetar”, care este văzut ca principala vulnerabilitate la stabilitatea financiară.
„România are o pondere a veniturilor bugetare în PIB de 27%, cea mai mică din UE, în condițiile în care media europeană este de 41%. Asta înseamnă că reducerea cu un punct procentual a deficitului public este cu mult mai dificil de realizat într-o economie precum a României, decât într-o economie în care ponderea veniturilor bugetare e undeva pe la 40-45% din PIB”, a precizat el.
Guvernul are o marjă foarte restrânsă de a reduce deficitul bugetar, și din cauză că nivelul cheltuielilor are un grad ridicat de rigiditate, a explicat el. Cu alte cuvinte, guvernului îi este foarte dificil să reducă din cheltuieli care sunt practic fixe.
De asemenea, România se confruntă cu deficite gemene, deficitul de cont curent fiind reflectarea în oglindă al celui bugetar.
Măsuri populiste = disparități fiscale
Potrivit lui Rădulescu, colectarea veniturilor se lovește de mare problemă: sistemul de impozite și taxe a devenit un adevărat şvaiţer.
Facilitățile, scutirile acordate unor sectoare economice au ajuns să conducă la apariția mai multor categorii de oameni: „Unii care plătesc taxe și impozite, care datorează taxe și le plătesc și unii care nu mai datorează nici taxe”, explică Rădulescu.
El spune că scutirea de impozitul pe venit nu mai este necesară pentru sectorul IT, deoarece nivelul taxări în România oricum este foarte redus, iar la salariile mari de 2.000-4.000 euro pe lună nu ar fi descurajate angajările sau fuga specialiștilor peste hotare.
De asmenea, scutirea de la plata contribuțiilor pentru asigurările de sănătate pentru construcții, agricultură și industrie alimentară este absurdă și lipsită de sens.
Se introduce o mare inechitate: unii salariații nu contribuie la fondul asigurărilor de sănătate, dar beneficiază de asistență medicală completă pe banii celor care își achită obligațiile.
Nivelul real al TVA a ajuns la aproape 14%
Teoretic, în România rata de TVA este 19%. În realitate, nivelul TVA este puțin peste 14% „De ce? Pentru că avem enorm de multe scutiri, reduceri și alte facilități în privința TVA care nu mai există în alte părți ale lumii”, a adăugat Eugen Rădulescu.
Câteva exemple: Echipamentul sportiv are TVA de 5%, în timp ce la curent electric TVA-ul este de 19%, dar pentru apă și canalizare este de 9%, iar exemplele pot continua.
De asemenea, Eugen Rădulescu a criticat fiscalitatea pentru microîntreprinderi, care pot avea venituri de 500.000 de euro pe an. În plus „o persoană poate avea trei microîntreprinderi, iar soția și fiul fiecare câte trei și astfel se ajunge la niște sume incredibile de venituri care nu sunt impozitate”, a mai spus el. La fel și PFA-urile (Persoane Fizice Autorizate), care nu sunt salariați. „Salariații plătesc 48% din venit taxe și impozite, iar ceilalți 10%, 12%, 15%. Nu e în regulă a mai spus el. Primul lucru care trebuie făcut înainte de a mări impozitele și taxele este să elimini privilegiile fiscale. Privilegiile fiscale nu sunt de dorit. Ai impresia că ajută. Nu ajută”, a precizat el.
Economiştii cer un sistem fiscal fără excepții
Întrebat ce facilităţi fiscale ar trebui eliminate, Theodor Stolojan a răspuns: „În mod normal, toate. Toate facilităţile fiscale, vorbim de scutiri de impozit pe venit şi mai ales, culmea absurdităţii, scutirea de contribuţie de asigurări de sănătate, care se practică în construcţii, în industria alimentară şi agricultură, scutirea de impozit pe venit este la toţi aceştia, plus cei din tehnologia informaţiei, din IT, deci toate acestea ar trebui eliminate. Ele au fost introduse în mod populist, existau nişte argumente, că pleacă IT-ştii din România etc., deci existau nişte argumente dintre acestea, dar dacă ar fi să-l citez pe Milton Friedman, un mare economist, care spunea următorul lucru: nimic nu devine mai permanent decât un program temporar adoptat de un guvern în domenii de cheltuieli bugetare”, a declarat Stolojan la RFI.
Fostul premier a arătat că „s-a creat o situaţie absurdă în economia românească, datorită acestor populisme pe care le întreţinem”.
„De exemplu, toată societatea românească, la un moment dat, acum vreo trei săptămâni, se văita cât de mici sunt salariile la un profesor debutant, la un profesor cu zece ani vechime şi aşa mai departe, dar un profesor din acesta care avea salariul mediu 3.000-3.500 de lei, vorbesc de începutul carierei, plătea impozit pe venit, plătea contribuţie de sănătate şi am ajuns de exemplu în IT, unde oameni care câştigă peste 2.000 de euro net, în mână, ei nu plătesc impozit pe venit. În construcţii, nu plătesc impozit pe venit, nu plătesc nici contribuţii de asigurări de sănătate. Şi eu pun o întrebare: de ce trebuie să subvenţionăm din bugetul de stat construcţia de vile, construcţia de mall-uri comerciale, construcţia de hoteluri etc. etc., în România? Unde se mai întâlneşte o asemenea situaţie în Europa?”, s-a întrebat fostul premier.
„În general, facilităţile sunt puse pe termene scurte, deci nu există facilităţi permanente, ci puse pe termene scurte pentru a realiza un obiectiv. Acum, în cazul acestor facilităţi, multe sunt de extrem de mult timp şi practic s-au permanentizat, iar prin urmare este nevoie de o reformă. Această reformă este cuprinsă şi în programul PNRR şi, de asemenea, din perspectiva echităţii fiscale, este necesară o reformă în cadrul acestor facilităţi“, a spus Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Politicienii se opun eliminării complete a facilităților fiscale
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că nu se vor elimina facilitățile fiscale pentru sectorul IT, iar în construcții și agricultură va fi stabilit un calendar pentru plata asigurărilor de sănătăte împreună cu principalii actori din domeniu, șeful Executivului subliind că acesta este jalon în PNRR și pentru aderarea României la OECD.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că va fi eliminată gradual scutirea de la plata asigurărilor de sănătate pentru sectoarele construcții, agricultură și industrie alimentară, dar că va fi păstrată facilitatea pentru IT-iști. De altfel aceste măsuri sunt cuprinse într-un jalon din PNRR și pentru aderarea la OECD, care trebuie îndeplinite fără discuție.
„Banca Mondială, FMI, Comisia Europeană în raportul de țară, care este anual, ne recomandă de ani de zile să începem să eliminăm din facilitățile fiscale, pentru că România devine nesustenabilă la venituri”, a afirmat premierul.
Dar eliminarea la facilitățile pentru sectorul IT ies din discuție, cel puțin deocamdată.
***
(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)
***
3 răspunsuri
STARE DE URGENȚĂ BUGETARĂ ! Eliminate toate excepțiile fiscale. Raportul Consiliului Fiscal sa fie adevăratul PROGRAM DE GUVERNARE. Inghețarea cheltuielilor cu bunuri si servicii. Iohannis renunță la plimbările săptămânale la Sibiu. Reorganizați statul. Terminați cu pomenile electorale. TREZIȚI-VĂ.
In maxim cinci ani buget echilibrat , fară deficit. INCOMPETENȚILOR !
Nici un cuvintel despre SCADERI la cheltuielile uriase cu pensiile speciale si cu salariile si sporurile uriase si absurde(multe dintre ele!) ale bugetarimii clientelare numeroase, care se calca-n picioare in fiecare Institutie publica, plimband hartiile de la parter la etajul I sau II!
NU se vor atinge de „specialii” lor privilegiati, curand vor baga noi taxe si impozite tot pe spinarea celor care muncesc si platesc taxe si impozite!
O sa vedem plecari din Romania mai ceva ca-n anii ’90, tinerimea educata si cu salarii bune din mediul privat s-a scarbit deja de aceasta fauna politica corupta si incompetenta si vor pleca care pe unde vor apuca, sa vedem cine o sa le mai plateasca acestor impostori „speciali” salariile si sporurile si pensiile si privilegiile SPECIALE uriase!
De unde bani?!
De la muncitorii din Nepal, Filipine, India, Africa?!
Care, TOTI presteaza munci prost platite, care aduca bnai putin la Buget!!
Acesi impostori, care guverneaza de 33 de ani Romania, NU vor schimba nimic pana ce nu ne vom da cu capul de zid: curand marile agentii de rating vor face evaluarile, cred ca ne paste categoria JUNK!
Nici de unde sa mai imprumutam bani nu vom mai avea!
Cu ce va intretine Romania Statul asta bugetar obez si privilegiat?!
Cred ca ne paste o incetare de plati, un risc da faliment, vom ajunge mai rau ca Grecia, tineti minte!
Nu mai e mult pana atunci… povestea PNRR cu 100 de Miliarde Euro care asteptau la granite sa intre in Romania s-a terminat, Romania NU e in stare cu actuala clasa politica sa FACA ceva important pentru DEZVOLTAREA ei cu banii din PNRR!
O sa ii pierdem si la final vom vedea ZERO Spitale noi, ZERO realizari marete din PNRR!
La final, adica in 2026… maine-poimaine!!
Bnr sa renunte la propriile facilitati si apoi sa vorbeasca.
Prima de pensionare, pe banii cui o da bnr?
Hoteluri si restaurante proprii unde ti-e jena cind platesti, stiind ca preturile sunt de 2-3 ori mai mari.
Si inca cite nu?