Decidenţii politici urmăresc acum consolidarea rezilienţei economiei româneşti, reducerea decalajelor faţă de economiile dezvoltate sau aderarea mai rapidă la spaţiul euro, după ce măsurile prociclice anterioare au îndepărtat atingerea acestor obiective, potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).
„De multe ori, politicile şi măsurile care au fost aplicate, de-a lungul timpului, ne-au îndepărtat din nefericire de la obiectivele menţionate”, a declarat Florin Georgescu, marţi, cu ocazia prezentării ultimei ediţii pe 2019 a Raportului băncii centrale asupra stabilităţii financiare a României.
Oficialul BNR consideră că „situaţia macroeconomică este administrabilă în România. Important este să ştim să folosim în mod înţelept resursele încât să modificăm modelul economic actual bazat pe consum, indus de politici prociclice şi să reaşezăm creşterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investiţiile şi să permită dinamizarea sectoarelor performante cu aport sporit de inovaţie şi valoare adăugată”, a subliniat Florin Georgescu, citat de Agerpres.
Raportul identifică trei „riscuri ridicate” la adresa stabilităţii financiare a României, din care două sunt în creştere:
- Tensionarea echilibrelro macroeconomice interne şi
- Reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, printre care se numără şi cea a României.
Un alt risc ridicat este îngrijorător, chiar dacă stagnează, pentru că a accentuat dezechilibrele în acest an: „riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar –bancar”, potrivit raportului citat.
Riscul cu privire la tensionarea macroeconomice interne este determinat de continuarea deteriorării deficitelor gemene, respectiv cel bugetar şi cel de cont curent, potrivit oficialului BNR, după cum urmează:
„Deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului 2019, să depăşească semnificativ nivelul de 3% stabilit atât prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene.
Soldul negativ al contului curent este previzionat să ajungă la 5,1% din PIB. Pe plan regional, România consemnează deci cele mai ridicate valori ale celor două deficite.
„În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung. Având în vedere datele concrete ale problemei, opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macroeconomice cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”, a explicat Florin Georgescu.
Prim-viceguvernatorul BNR a ținut să releve faptul că, „la momentul actual, nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România. Cu toate acestea, nivel general de risc este în creştere, similar evoluţiilor pe plan global”.
