marți

20 februarie, 2024

8 noiembrie, 2023

BNR critică pachetul de măsuri fiscale adoptate de pentru reducerea deficitului bugetar, pe care îl vede ca o presiune inflaționistă suplimentară care se va manifesta de la începutul anului viitor. La aceasta se adaugă potențialele majorări ale pensiilor și salariilor bugetarilor prin adoptarea legislației aferente.

În ședința de miercuri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
BNR și-a revizuit în sus prognozele privind inflația – detaliile fiind așteptate la conferința de presă de vineri.

 „Rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite”, se arată în nota ședinței de politică monetară de miercuri a CA al BNR în care a fost menținută dobânda de politică monetară la 7% pe an.


În continuare, la incertitudini și riscuri se adaugă și cele care decurg din „creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă”. Cu alte cuvinte BNR trece la riscuri posiblitatea ca Guvernul să continue seria de majorări și taxe în cursul anului viitor ceea ce va determina creșteri de prețuri peste prognozele anterioare.

Un alt risc este reprezentat de adoptarea legislației privind pensiile și salariile din sectorul public, unde sunt posibile noi majorări salriale acordate sectorului bugetar.

Ca factori externi care pot pe de o parte să încetinească și mai mult creșterea economică și să exercite persiuni inflaționiste pe termen mediu sunt riscurile semnificative generate de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, în special din Germania, principalul partener comercial al României.

Cu toate că rata anuală a inflației a coborât în septembrie la 8,8%, prima decizie de relaxare a politicii monetare ar putea fi luată în trimestrul al treilea al anului viitor dacă trendul dezinfalționist va fi sustenabil.

Comunicatul BNR – despre decelerarea economiei, scăderea consumului și a industriei, riscul prelungirii inflației, scăderea creditării și incertitudinea fiscală

  • Rata anuală a inflației a coborât în septembrie 2023 la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate și al accentuării declinului în termeni anuali al prețurilor energiei.
  • Scăderea ratei anuale a inflației CORE2 la 11,3% în septembrie de la 13,5% în iunie este atribuibilă în principal descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
  • Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7%, după o comprimare cu 1% la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali la 1%, de la 2,4% în trimestrul I 2023.
  • Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată.
  • Cele mai recente date și analize indică o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior.
  • Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a prelungit declinul
  • Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire pronunțată a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iulie-august și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM
  • Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea în luna octombrie față de trimestrul III
  • Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite
  • Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
  • Incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
  • Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat mici scăderi spre finele lui octombrie, după relativa stabilitate din lunile precedente. Totodată, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat corecția descendentă în perioada recentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed și al calmării temerilor generate pe piața financiară internațională în prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice.
  • În această conjunctură, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a accentuat scăderea de ritm în septembrie, la 4,5%, de la 5,5% în august, în contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei în valută, contrabalansat doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1%, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: