Taxele și impozitele indirecte majorate vor mări presiunile inflaționiste pe termen scurt oprind traiectoria descrescătoare a inflației, se arată în minuta ședinței BNR de politică monetară.
BNR a publicat joi minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a România din 5 octombrie, în cadrul căreia a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, considerând că scăderea ratei inflației se petrece în termenii prognozați.
La doar două zile după această ședință a început războiul în Orientul Mijlociu care aduce riscuri mari, suplimentare, prețul petrolului fiind deja în urcare. Iar scumpirea combustibililor reprezintă un element important pentru reinflamarea inflației.
„În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând la nivelul de o cifră în luna iulie și ajungând la 9,43 la sută în august, de la 10,25 la sută în iunie. S-a observat că evoluția componentelor exogene ale IPC a redevenit marginal inflaționistă în acest interval, în condițiile în care reducerea peste așteptări a prețurilor LFO și noile descreșteri de dinamică consemnate de prețurile energiei au fost devansate ca impact de scumpirea combustibililor și de majorarea prețurilor medicamentelor.
În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie, în principal ca urmare a continuării decelerării alerte a creșterii prețurilor alimentelor procesate, dar și pe fondul temperării creșterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului”, se arată în minuta BNR.
- Determinanții majori pentru descreșterea ratei anuale a inflației de bază sunt:
- Efecte de bază dezinflaționiste
- Reducerea cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare
- Plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare
Membrii Consiliului au susținut că se remarcă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, în special cele salariale, precum și reducerea importului de inflație.
O influență pozitivă avut și tendința descrescătoare a dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pe segmentul bunurilor de consum.
„În același timp, însă, s-a sesizat că așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici și-au stopat în august-septembrie declinul accentuat din precedentele două trimestre, consemnând chiar mici creșteri, iar cele pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut relativ stabile deasupra intervalului țintei, după scăderea consemnată în prima lună a trimestrului III. Totodată, puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să se redreseze în iunie-iulie, dar într-un ritm mult încetinit, corespunzător evoluției dinamicii anuale a salariului net real din acest interval”, au semnalat unii membri ai Consiliului.
Se mai remarcă accelerarea activității economice în T2 2023 la 0,9% de la 0,5% în precedentele trei luni, depășind așteptările, ceea ce arată probabilitatea ca trendul de restrângere a excedentului de cerere agregată să se inverseze.
În termeni anuali dinamica PIB a consemnat o nouă scădere semnificativă până la 1,1% în T2 de la 2,4% în T1. Încetinirea e dată de scăderea consumului gospodăriilor populației, motorul creșterii fiind formarea brută de capital fix. Exportul continuă să crească în timp ce importurile sunt în teritoriu negativ, micșorând deficitul balanței comerciale și pe cel de cont curent.
Creșterile salariale au încetinit în T2 și în luna iulie, iar costurile unitare cu forța de muncă din industrie a înregistrat scăderi ușoare începând cu luna mai. Ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, au subliniat membrii Consiliului.
Pe termen scurt sunt presiuni pentru creșterea salariului mediu însă în contrapondere vor acționa costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și recursul în creștere la angajați extracomunitari.
Totodată, este posibilă absorbirea, cel puțin parțială, în marjele de profit a creșterilor de costuri salariale unitare, după cum au început să procedeze recent unele companii, în contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au susținut unii membri ai Consiliului.
Riscurile la adresa evoluției cursului de schimb al leului rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri atât la dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și la incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, cât și la diferențialul diminuat al ratei dobânzii interne față de țări dezvoltate și la perspectiva conduitei politicii monetare a Fed și BCE.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5 la sută în decembrie 2023, la 4,4 la sută în decembrie 2024 și la 3,8 la sută la finele orizontului proiecției.
Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanța riscurilor decurgând din acțiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării și introducerii în debutul anului viitor a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaționist, deși relativ modest și tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflației peste cea evidențiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului țintei, au semnalat în mai multe intervenții membrii Consiliului.
Influențe inflaționiste ar putea să vină pe termen scurt și din modificările de impozite directe și din eliminarea unor facilități fiscale recent aprobate, precum și din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense, dar în atenuare mai pronunțată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creșterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste așteptări din trimestrul II. Evoluțiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 și revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar și o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.
Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și din pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în anul 2024, de natură să conducă la slăbirea și epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali și la revenirea mai devreme a ratei inflației în interiorul intervalului țintei comparativ cu previziunile din august, au arătat în mod repetat membrii Consiliului. În același timp, programul de ajustare fiscală va accentua corecția deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicații favorabile inclusiv asupra costurilor de finanțare a economiei și a comportamentului cursului de schimb al leului, au reiterat membrii Consiliului, evidențiind și relevanța acestui program din perspectiva procedurii de deficit excesiv și a angajamentelor asumate, dar și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina, precum și de performanțele sub așteptări ale economiilor europene din perioada recentă.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
***
