luni

26 februarie, 2024

5 octombrie, 2023

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2023, a hotărât următoarele:

  • menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;
  • menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;
  • menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.

În comunicat, BNR arată că decizia are la bază reducerea presiunilor inflaționiste, rata anuală a inflației scăzând în primele două luni din T3, de la 10,25% în iunie, la 9,43% în august. De asmenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a scăzut în august la 12% de la 13,5% în iunie.

BNR mai spune că rata medie anuală a inflației IPC, cât și cea calculată pe baza IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum, folosit în UE), s-au redus în august la 13,2% și la 11,8%, de la 14,2%, respectiv 12,5%, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.


Evoluția este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o temperare a influențelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente, precum și din evoluția prețurilor de import.

Consumul nu își revine pe termen scurt

BNR este relativ optistă în ceea ce privește avansul economiei, cu o creștere a PIB cu 0,9% în T2 2023, de la 0,5% în T1 2023 (trimestru/trimestru), ceea ce ar mai slăbi trendul de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Dar, în termeni anuali, în T2 2023 avansul s-a redus peste așteptări la 1,1%, recumoaște BNR, pe fondul reducerii consumului populației. Scăderea consumului a avut însă un efect pozitiv asupra deficitului de cont curent, importurile încetinind mai mult decâ exporturile.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III comparativ cu previziunile precedente şi în decelerare faţă de trimestrul anterior, implicând totuşi o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influenţa unui efect de bază.


„Cheltuielile publice și private mai slabe – precum și exporturile – au afectat producția. Cele mai recente prognoze de creștere economică sunt de 1,5% în 2023 și 2,8% în 2024”, scrie ING Think, pe marginea deciziei BNR de joi.

Începutul relaxării politicii monetare a BNR, undeva în T2 2024

Analiștii de la ING consideră că prima reducere a ratei dobânzii pe care o va efectua BNR va avea loc în T2 2024. La fel și cei de la Erste Group care anticipează luna mai 2024 pentru începerea relaxării politicii monetare.

Menținerea dobânzii la un nivel ridicat se datorează unei „ușoare deraieri de la traiectoria dezinflației în august, scumpirea petrolului în a doua parte a anului și presiunilor probabil crescute provenite de la o povară fiscală mai mare în 2024, a majorărilor salariale, dar în  continuare motorul creșterii va fi alimentat de investițiile derulate pe bani europeni. Pe de altă parte o perspectivă sumbră pentru economia germană și probabil stagnarea economiei zonei euro în 2024 vor afecta cererea externă a Romniei” spun cei de la ING.

BNR – Incertitudini și riscuri semnalate

„Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.” se spune în comunicatul BNR.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: