4 aprilie, 2023

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în ședința sa de marți să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Potrivit unui comunicat BNR, Consiliul a mai decis:

menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Contextul deciziei

Rata anuală a inflației s-a redus la 15,52 la sută în februarie 2023, de la 16,37 la sută în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, de la 14,6 la sută în decembrie 2022.

Influențe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4 la sută în februarie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022.

Creșterea economică a încetinit doar ușor în trimestrul IV 2022, la 1,0 la sută, de la 1,2 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind astfel din nou așteptările, evoluție ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.

Cele mai recente date și analize indică o temperare mai modestă a creșterii economiei în trimestrul I 2023 decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunțată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază.

Moneda națională a continuat să manifeste o tendință de apreciere față de euro în acest interval, în contextul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei, pentru ca în ultimele zile ale lunii martie, raportul leu/euro să crească gradual, revenind în proximitatea valorilor prevalente în semestrul I 2022.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din acest an, dar mai temperat, ajungând la 10,6 la sută în februarie 2023, de la 12,1 la sută în decembrie 2022.

Evaluări de perspectivă

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației își va accelera probabil descreșterea în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023).

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat al noii configurații a schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie, iar balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei se înclină ușor în sens ascendent în actuala conjunctură, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri mari sunt asociate și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

***