joi

28 martie, 2024

5 aprilie, 2017

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015, iar analiștii cred cu tot mai multă convingere că BNR a încheiat un ciclu și că va înăspri politica monetară poate chiar din semestrul al doilea al anului.

Mugur Isărescu: România a obținut cu mari sacrificii stabilitate, ar fi o eroare să slăbim echilibrele macroeconomice

Prezent la conferința organizată după Consiliul de Administrație, guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit și despre anunțatele creșteri salariale viitoare, afirmând că acestea sunt inevitabile, dar trebuie ţinute sub control.


”Noi le monitorizăm (creşterile salariale- n.red.). Ceea ce am spus noi în trecut şi repetăm şi acum este că majorările salariale sunt inevitabile şi că mişcarea forţei de muncă le accentuează. Ceea ce trebuie să facem noi însă este să fim înţelepţi, să le ţinem sub control într-o manieră rezonabilă, corelat cu mai mulţi indicatori… Productivitatea este numai unul, l-am menţionat pe acesta, ţin de ceea ce se numeşte echilibru macroeconomic şi macrostabilitate financiară. Sunt bunuri de foarte mare preţ. România le-a obţinut cu mari sacrificii şi ar fi o eroare să le slăbim toate aceste echilibre macro”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul Isărescu a precizat că nu crede că politica monetară poate să echilibreze sau să contrabalanseze slăbiciuni în alte domenii, iar dacă o va face, o va face într-o manieră suboptimală.

”Nu avem evoluţii slabe în ceea ce priveşte economia şi productivitatea. Dimpotrivă. Evoluţiile sunt pozitive. Nu avem o situaţie aş spune încă macroeconomică cu riscuri inevitabile. Riscurile există, sunt în creştere, dar pot să fie evitate. Ce ne trebuie în prezent este să ţinem buna măsură, ca să spunem aşa, a lucrurilor. Şi acesta înseamnă o bună colaborare şi cu Guvernul, suntem disponibili la asemenea lucruri, şi cu Parlamentul. Am scăpat de unele riscuri majore. Anul trecut riscurile majore erau în domeniul legislaţiei bancare. Ele sunt semnificativ diminuate şi veţi observa că aceste ieşiri din anumite capcane, în special în domeniul legislaţiei financiar bancare vor fi menţionate şi de către agenţiile de rating aşa cum ele observă riscurile pe care le-am menţionat şi noi aici, în special în ceea ce priveşte nu creşterea, ci dimensiunea creşterilor salariale, pasul creşterilor, dozajul creşterilor salariale şi echilibrele fiscale. Noi ne vom face datoria. Atât pot să vă spun”, a afirmat Mugur Isărescu.

Lichidități nefolosite de economie

BNR va reduce rata rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ori de cât ori va avea oportunitatea, a mai declarat, miercuri, guvernatorul băncii centrale, invocând „un calendar anunţat în urmă cu mai mulţi ani, cu o ţintă obiectivă să ajungem la o normalitate, pe unde sunt rezervele minime obligatorii în Uniunea Europeană”.


Pe de altă parte, eventualele decizii de reducere a RMO în valută depind de situaţia creditului în valută. Soldul acestuia scade „vertiginos, de mai bine de un an şi jumătate, doi ani. A ajuns minoritar şi dacă actualele tendinţe se menţin, se va îndrepta spre 30% unde credem noi că ar putea să fie o situaţie de relativ echilibru”, a mai spus Mugur Isărescu.

În cazul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, guvernatorul băncii centrale a precizat că „situaţia este ceva mai complicată deoarece persistă un exces de lichiditate şi BNR nu vrea să îl accentueze”.

„De ce persistă lichiditatea în lei? De ce economia românească (…) nu beneficiază de nivelul scăzut de dobândă, istoric scăzut, şi de acest exces de lichiditate, este o întrebare la care căutăm şi noi răspunsul”, a mai spus guvernatorul BNR. Totuși, răspunsul „nu depinde, în mod evident, numai de politica Băncii Naţionale, am avut şi avem şi inflaţie extrem de scăzută şi nu depinde în mod evident numai de poziţia băncilor comerciale. Este o situaţie mai complicată”.

Previziuni capital Economics

„Cu o inflație de abia 0,2% în februarie (an/an), creșterea dobânzii nu era în cărți”. Totuși, „inflația va crește și este probabil să determine BNR să ia măsuri de politică monetară mai restrictive în a doua jumătate a anului”, potrivit unei note emise de Capital Economics.

De asemenea, este de așteptat „ca banca centrală să inițieze un nou ciclu monetar în 2017, pe fondul convergenței inflației spre ținta BNR și a acumulării de riscuri la adresa stabilității financiare (inclusiv reapariția deficitelor gemene)”, potrivit „scenariului macroeconomic central” al Băncii Transilvania.

Argumentele BNR

Rata anuală a inflaţiei a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 (0,1 la sută, de la -0,54 la sută în decembrie 2016) şi a crescut în luna februarie la 0,2 la sută, în concordanţă cu nivelul prognozat.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a crescut, în linie cu prognoza, până la 0,9% în februarie, de la 0,3% la sfârşitul anului 2016.

„În aceste condiţii, rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, urcând în februarie 2017 până la -1,1%, de la -1,5% în decembrie 2016. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,7%, de la -1,1% în decembrie 2016”, potrivit comunicatului BNR.

Creşterea economică s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul IV 2016, dinamica anuală a PIB real ajungând la 4,7% (de la 4,3% în trimestrul III).

Ritmul mai rapid de creştere a PIB s-a datorat, în principal, contribuţiei exportului net, în condiţiile dinamicii în uşoară creştere a exporturilor şi în uşoară scădere a importurilor de bunuri şi servicii, cererea internă având un rol secundar. Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi-a consolidat poziţia dominantă la formarea PIB”, potrivit sursei citate.

Pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8% – cel mai înalt ritm din ultimii opt ani.

Datele statistice disponibile pentru începutul anului 2017 „relevă menţinerea unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerţ şi intensificarea creşterii producţiei industriale, dar şi continuarea declinului activităţii din construcţii”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit, până la 2,3% din PIB, de la 1,2% în anul anterior, în principal pe seama deteriorării balanţei comerciale şi a celei a veniturilor primare.

Costurile salariale unitare din industrie s-au majorat, dinamica salarială rămânând net superioară celei consemnate de productivitatea muncii, chiar în condiţiile uşoarei redresări observate la finele anului 2016 şi începutul anului 2017.

Condiţiile monetare reale şi-au menţinut caracterul stimulativ în trimestrul I 2017”.

Creditul acordat sectorului privat şi-a continuat creşterea anuală în luna februarie, prioritar pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăţilor nefinanciare.

Ponderea în total a creditului în lei s-a majorat până la 57,7% (de la un minim de 34,6% în mai 2012), pe fondul continuării evoluţiei divergente a celor două componente (creştere de 13,9 la sută la lei şi scădere de 11,5 la sută la valută în luna februarie).

Această evoluţie certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind şi la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare”, spune BNR.

Cele mai recente evaluări „reconfirmă perspectiva continuării creşterii uşoare a ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în condiţiile menţinerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variaţie al ţintei staţionare”.

„Evoluţia este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflaţiei evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu”, cu incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective.

Riscurile pe plan intern sunt generate, „în principal, din evoluţia politicii fiscale şi a celei a veniturilor pe anul 2017, precum şi din incertitudinile privind ajustările viitoare ale preţurilor administrate – cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieţei energiei – care pot evolua diferit faţă de evaluările iniţiale”.

Riscurile pe plan extern au ca principale surse incertitudinile legate de creşterea economică şi evoluţia inflaţiei în zona euro, în regiune şi la nivel global, precum şi evoluţiile oscilante ale preţului internaţional al petrolului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: