BNR menţine neschimbate rata dobânzii cheie şi rezervele minime obligatorii. Care sunt perspectivele inflaţiei şi ale rating-urilor României

Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să menţină neschimate rata cheie de politică monetară la 1,75% pe an, şi nivelul a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 10% pentru valută, aşa cum au anticipat majoritatea analiştilor.

Banca Națională a României (BNR) urmăreşte, de asemeni, „gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”, potrivit comunicatului emis miercuri.

Rata dobânzii de politică monetară este neschimbată din mai 2015, când BNR a redus-o la minimul istoric de 1,75% pe an, concomitent cu reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei la 8%. RMO la valută au fost reduse anul trecut de la 14% la 10%.

Argumentele deciziilor de miercuri ale consiliului de administraţie al BNR sunt:

• Rata anuală a inflației a crescut în luna decembrie 2016 până la -0,54 %, de la -0,67 % în luna anterioară, nivel inferior celui previzionat. Această evoluție s-a datorat integral revenirii în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a prețurilor combustibililor, al cărei impact a fost atenuat de cel al scăderii ratei anuale CORE2 ajustat. Pe ansamblul trimestrului IV, rata anuală a inflației a înregistrat o creștere marginală (-0,57 % în luna septembrie), ușor inferioară așteptărilor. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a atins 0,3 % la sfârșitul anului 2016, comparativ cu 0,6 % în septembrie.
• Rata medie anuală a inflației a continuat să își restrângă valoarea negativă până la -1,5 % în decembrie 2016 (de la -1,7 % în septembrie), pe măsura diminuării impactului statistic al extinderii cotei reduse de TVA la toate produsele alimentare; în mod similar, nivelul calculat pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,1 % în decembrie 2016 față de -1,3 % în septembrie.
• Decelerarea creșterii economice anuale în trimestrul III 2016, mai accentuată decât cea previzionată, a fost rezultatul încetinirii avansului cererii interne, pe seama temperării consumului gospodăriilor populației și a formării brute de capital fix. În condițiile unei scăderi mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, exportul net și-a redus aproape complet contribuția negativă la creșterea PIB real.
• Cele mai recente date statistice relevă menținerea unei dinamici anuale robuste a volumului cifrei de afaceri din comerț în primele luni ale trimestrului IV 2016 și accelerarea ritmului anual de creștere a producției industriale, dar și accentuarea declinului în construcții. Totodată, dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a rămas la niveluri înalte.

Condițiile monetare reale și-au păstrat caracterul stimulativ și în luna ianuarie 2017

• Randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a menținut relativ constant în decembrie 2016, în timp ce rata medie a dobânzii la creditele noi acordate sectorului privat a coborât la un nou minim istoric.
• Creditul acordat sectorului privat a continuat să-și accelereze creșterea în luna decembrie 2016, evoluție susținută și de această dată de segmentul societăților nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, ajungând la 57,2 %. Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind și la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

Perspective

Scenariul de bază al prognozei BNR „reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, pe fondul epuizării impactului reducerii la 20 % a cotei standard a TVA”, spune comunicatul BNR.

În continuare, însă, „palierul pe care rata anuală prognozată a inflației se poziționează este mai scăzut, iar creșterea ei ulterioară este relativ mai lentă, în principal ca urmare a noilor șocuri dezinflaționiste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 – februarie 2017.

Efectele scăderii tarifelor polițelor RCA și ale eliminării taxelor nefiscale se alătură celor exercitate de reducerea la 19 % a cotei standard a TVA și de eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.

„Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației își păstrează profilul ascendent; astfel, ea reintră în interiorul intervalului țintei staționare spre finalul anului 2017, iar la începutul anului 2018 urcă în jumătatea superioară a acestui interval, la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior”.

BNR a sesizat riscuri și incertitudini asociate perspectivei inflației, care provin din mediul intern și extern.

„Pe plan intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor pe anul 2017. În plus, incertitudinile rămân și în privința ajustărilor viitoare ale prețurilor administrate, dar și în ceea ce privește evoluția climatului general intern.

„Pe plan extern, relevante rămân riscurile legate de creșterea economică în zona euro induse de incertitudinile politice asociate calendarului electoral al anului 2017 și negocierilor pentru Brexit, divergența conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, precum și de problemele sistemului bancar european”, consemnează comunicatul BNR.

Rating-urile României

România este în prezent evaluată de către agențiile de rating importante la categoria „investment grade” – care recomandă investiţiile străine, cu o perspectivă stabilă.

Erste Group Research vede menţinerea rating-urile „echilibrată în mod corespunzător” şi estimează cacestea nu va vor suferi nici o schimbare în 2017.

„Nivelul actual este susținut de o creștere economică robustă, de o datorie publică scăzută, o îndatorare externă care poate fi gestionată, de un mediu cu inflație scăzută și de un sector bancar stabil”.

Pe de altă parte, „sunt în creștere riscurile legate de recenta creștere a deficitelor bugetare și de cont curent, ca urmare a expansiunii rapide a salariilor și a consumului. În cazul în care astfel de riscuri s-ar concretiza într-o manieră mai dramatică decât cea observată în ultimii ani, este de aşteptat ca agențiile de rating să reacţioneze în consecinţă”, potrivit unui raport al Erste Group Research.

Acest lucru ar fi, totuşi, o problemă pentru 2018 și mai departe, căci agențiile de rating tind să reacționeze cu o anumită inerţie faţă de înrăutăţirea fundamentelor macroeconomice.