sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 octombrie, 2019

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, în ședința de joi, conform comunicatului de presă emis joi.

BNR lasă neschimbați și ceilalți parametri ai politici monetare:

  • rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an
  • rata dobânzii aferente facilității de creditare (lombard) la 3,50% pe an și
  • nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile BNR au fost anticipate de piață, date fiind condițiile economice interne și externe.

Vulnerabilitățile


Diferențialul de dobândă a sporit, după ce Banca Centrală Europeană a coborât în teritoriul negativ cu facilitatea de depozit.

Numai Serbia are o rată de referință atât de mare în regiune (tot 2,5%), iar celelalte țări au dobânzi de politică monetară mai mici (2% în Cehia și 1,5% în Polonia), sau mult mai mici (0,9% în Ungaria și 0,3% în Croația).

Creșterea dobânzii pe piața românească ar atrage mai multe fonduri speculative, dar ar și scumpi împrumuturile guvernamentale necesare pentru acoperirea marelui deficit bugetar.

Pe de altă parte, industria se află deja înrecesiune tehnică, după două luni de contracție, din cauza problemelor din Germania (scăderea exportului a dus de asemeni la contracția industriei).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

România a fost cea mai lovită țară din Europa Centrală și de Est de încetinirea creșterii din Germania, iar creșterea exporturilor a scăzut în Trimestrul 2 până la cel mai slab ritm din ultimii 7 ani, potrivit Capital Economics.

Mai toți analiștii se așteaptă ca BNR să folosească în continuare operațiunile de piață deschisă (repo, mai ales) pentru a controla lichiditatea și condițiile monetare și să administreze o depreciere lentă a leului, pentru detensionarea provenită din dezechilibrele produse de politicile guvernamentale prociclice de relaxare fiscală și de creștere salarială.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: