fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

BNR decide menținerea dobânzii-cheie la 1,25% pe an: observații și prognoze

de Vladimir Ionescu , 15.3.2021

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis luni menținerea ratei dobânzii-cheie de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, precum și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an, potrivit unui comunicat de presă.

De asemenea, conducerea BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Redăm în continuare evoluțiile economice care au stat la baza deciziilor de luni ale băncii centrale.

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99%, de la 2,06% în decembrie 2020, și la 3,16% în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie și rămânând în februarie la 3,1%, de la 3,3% în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și pe fondul influențelor modeste ale deficitului de cerere agregată. Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, alături de influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6%, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1%, de la 2,3% în luna decembrie.

Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat și doar ușor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-și declinul în termeni anuali la -1,4%, de la -5,6% în trimestrul III, în condițiile unei creșteri trimestriale de 4,8%, după majorarea cu 5,6% din trimestrul anterior. Evoluția face probabilă restrângerea mult peste așteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanțială a perspectivei pe termen scurt și mediu a poziției ciclice a economiei. În același timp, contracția economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9%, iar în absența efectului specific al agriculturii – datorat condițiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3%, printre cele mai mici din Europa.

Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variația stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracționist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbției interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, consumul privat și-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condițiile în care reaccentuarea contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

Exportul net și-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii ușor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, antrenând și o reamplificare a deficitului balanței comerciale față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, dar și ca urmare accentuării deteriorării balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent și-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creșterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimțind însă mai târziu influențe venite din amplificarea volatilității pe piața financiară internațională – pe fondul așteptărilor inflaționiste și al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluții macroeconomice interne mult peste așteptări relevate de datele statistice.

Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mersul pronunțat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condițiilor lichidității. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturității de 10 ani –, care s-au corectat însă parțial sau integral în a doua parte a lunii februarie. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 – ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.

Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5%, de la 4,6% în noiembrie, în condițiile creșterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat ușor, la 5,1%. Componenta în lei a continuat să și accelereze creșterea în ambele luni, până la 8,8% în ianuarie 2021, de la 8% în noiembrie 2020, în contextul redresării activității economice, precum și ca efect al programelor guvernamentale și trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Prognoza privind inflația, revizuită în sus

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflației în raport cu proiecția precedentă, în condițiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflației este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecție descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou și să rămână ușor deasupra punctului central al țintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviației pozitive a PIB și al creșterii ulterioare lente a acesteia.

Incertitudini și riscuri mari la adresa noii perspective decurg însă din mersul pandemiei și al măsurilor restrictive asociate – în condițiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum și din dinamica vaccinării la scară mondială, dar mai ales la nivelul UE.

Alte surse majore de incertitudini și riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbția fondurilor europene alocate României, dar și evoluțiile de pe piața muncii, sub influența situației sanitare și a măsurilor de sprijin guvernamental.

Relevante sunt, însă, și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, precum și amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, însoțită de creșterea generalizată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, pe fondul așteptărilor inflaționiste ale investitorilor și al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.

În ședința de luni, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5% ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susțină redresarea activității economice în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Consiliul de administrație al BNR a aprobat calendarul ședințelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.3.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Relaxarea: Obligativitatea măștii în exterior și restricțiile de circulație noaptea – eliminate, terasele se închid la ora 24:00

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri seara HG de relaxare a restricțiilor impuse pentru a stopa epidemia Covid-19, măsurile urmând să intre în vigoare sâmbătă, 15 mai,… Mai mult

Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult