Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

BNR, campanie împotriva ”măsurilor-șoc” de relaxare fiscală. Mugur Isărescu: Proporțiile acestora vor schimba direcția de dezvoltare

de Vladimir Ionescu 18.8.2015

mugur isarescu -Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a repetat într-un interviu acordat Revistei 22 că este împotriva măsurilor-șoc și a stimulării economiei doar pe latura consumului, întrucât acestea vor dopa economia și vor periclita toate echilibrele obținute cu greutate. 

Mugur Isărescu a dezvăluit în interviu că membri ai Consiliului de Administrație al BNR au fost mandatați să apară public și să explice argumentele pentru care banca centrală consideră inoportune măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern.

Vă prezentăm câteva dintre afirmațiile făcute de guvernatorul Isărescu în interviul acordat Revistei 22:

  • Pachetul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal, duce la un deficit bugetar substanțial mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la tendința de diminuare, la cea de creștere a deficitului şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții interne și internaționale semnificativ schimbate.
  • Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a României a crescut de la 15% la 40% din PIB.
  • Reducerile de taxe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă nevoile de refinanțare a datoriei publice scadente în anii următori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică măsură, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative legislative care le vor pune la plată! De la creditorii internaționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agen­ii de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate.
  • Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu creditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le majorăm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem cheltuielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensiile, să exportăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual putem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?
  • CA al BNR i-a mandatat în unanimitate pe guvernator şi pe alţi membri să prezinte public rezervele noastre serioase privind oportunitatea lui ca pachet, întrucât deficitele rezultate din introducerea concomitentă a celor șase măsuri începând cu 1 ianuarie 2016 vor schimba direcția de dezvoltare a României, vor afecta macrostabilitatea și, pe această cale, condițiile de finanțare nu numai a bugetului, ci a întregii economii româneşti.
  • Soluția nu este, așadar, o reducere de impozite, în speranța că, povara fiscală fiind mai mică, se va colecta mai mult, ci este necesară mai întâi o colectare mai bună prin reforme structurale, probată în timp, și apoi o reducere fiscală, ca parte a unui proces gradual, permanent, în conformitate cu spațiul fiscal creat.
  • Echilibrele noastre de acum se bazează pe mai puține cheltuieli de investiții. Acestea nu sunt economisiri, nu creează spațiu fiscal, sunt doar cheltuieli amânate pentru anul următor. A nu termina un drum înseamnă doar o cheltuială amânată pentru anii următori, întrucât nu rămâm cu drumul neterminat, nu-i aşa?
  • Economia românească a primit în ultimii doi ani o suită de stimuli – TVA a coborât întâi la pâine, apoi la toate alimentele, CAS a fost redus, dobânzile au coborât masiv, finanţarea a devenit mult mai ieftină şi fluentă (…) Mai este nevoie de stimulente suplimentare?
  • PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se discută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune ușor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creșterea productivității, care la rândul lor depind de investiții de capital, inovație, spirit antreprenorial, calificarea forței de muncă etc.
  • Nu trebuie să stimulăm consumul în proporții care periclitează toate echilibrele macroeconomice atât de greu obținute. În interpretarea noastră, la Banca Națională, creșterea economică de 4% este spre limita potențialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflată în creștere spre limita de potențial înseamnă a o dopa și asta nu o face să crească sănătos, puternic și durabil.
  • Sunt împotriva unor măsuri-șoc, de reducere cu peste 2% din PIB a veniturilor bugetare, pe baze permanente, prin reduceri de amploare a mai multor impozite principale, când economia este într –un proces de creștere echilibrată.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.8.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult