Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a repetat într-un interviu acordat Revistei 22 că este împotriva măsurilor-șoc și a stimulării economiei doar pe latura consumului, întrucât acestea vor dopa economia și vor periclita toate echilibrele obținute cu greutate.
Mugur Isărescu a dezvăluit în interviu că membri ai Consiliului de Administrație al BNR au fost mandatați să apară public și să explice argumentele pentru care banca centrală consideră inoportune măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern.
Vă prezentăm câteva dintre afirmațiile făcute de guvernatorul Isărescu în interviul acordat Revistei 22:
- Pachetul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, introduse în Codul Fiscal, duce la un deficit bugetar substanțial mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la tendința de diminuare, la cea de creștere a deficitului şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții interne și internaționale semnificativ schimbate.
- Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a României a crescut de la 15% la 40% din PIB.
- Reducerile de taxe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă nevoile de refinanțare a datoriei publice scadente în anii următori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică măsură, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative legislative care le vor pune la plată! De la creditorii internaționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agenii de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate.
- Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu creditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le majorăm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem cheltuielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensiile, să exportăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual putem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?
- CA al BNR i-a mandatat în unanimitate pe guvernator şi pe alţi membri să prezinte public rezervele noastre serioase privind oportunitatea lui ca pachet, întrucât deficitele rezultate din introducerea concomitentă a celor șase măsuri începând cu 1 ianuarie 2016 vor schimba direcția de dezvoltare a României, vor afecta macrostabilitatea și, pe această cale, condițiile de finanțare nu numai a bugetului, ci a întregii economii româneşti.
- Soluția nu este, așadar, o reducere de impozite, în speranța că, povara fiscală fiind mai mică, se va colecta mai mult, ci este necesară mai întâi o colectare mai bună prin reforme structurale, probată în timp, și apoi o reducere fiscală, ca parte a unui proces gradual, permanent, în conformitate cu spațiul fiscal creat.
- Echilibrele noastre de acum se bazează pe mai puține cheltuieli de investiții. Acestea nu sunt economisiri, nu creează spațiu fiscal, sunt doar cheltuieli amânate pentru anul următor. A nu termina un drum înseamnă doar o cheltuială amânată pentru anii următori, întrucât nu rămâm cu drumul neterminat, nu-i aşa?
- Economia românească a primit în ultimii doi ani o suită de stimuli – TVA a coborât întâi la pâine, apoi la toate alimentele, CAS a fost redus, dobânzile au coborât masiv, finanţarea a devenit mult mai ieftină şi fluentă (…) Mai este nevoie de stimulente suplimentare?
- PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se discută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune ușor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creșterea productivității, care la rândul lor depind de investiții de capital, inovație, spirit antreprenorial, calificarea forței de muncă etc.
- Nu trebuie să stimulăm consumul în proporții care periclitează toate echilibrele macroeconomice atât de greu obținute. În interpretarea noastră, la Banca Națională, creșterea economică de 4% este spre limita potențialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflată în creștere spre limita de potențial înseamnă a o dopa și asta nu o face să crească sănătos, puternic și durabil.
- Sunt împotriva unor măsuri-șoc, de reducere cu peste 2% din PIB a veniturilor bugetare, pe baze permanente, prin reduceri de amploare a mai multor impozite principale, când economia este într –un proces de creștere echilibrată.
