luni

22 iulie, 2024

8 ianuarie, 2014

BNR a decis, miercuri, o nouă reducere a dobânzii de politică monetară (a cincea în ultimele șase luni), coroborată cu reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor. Cele două măsuri formează un pachet care ar trebui să favorizeze reluarea creditării economiei – după cum se așteaptă analiștii.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 8 ianuarie, următoarele:

  • Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an de la 4,00 la sută începând cu data de 9 ianuarie 2014;
  • Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
  • Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12 la sută de la 15 la sută şi scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18 la sută de la 20 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

În ce privește reducerea dobânzii de politică monetară, este a cincea reducere operată de banca centrală în ultimele șase luni.

Mugur Isărescu: Continuăm să le spunem băncilor că e în interesul lor să ieftinească împrumuturile


Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat, miercuri, că măsura decisă de BNR, de reducere a ratei rezervei minime obligatorii, deblochează în piaţa bancară 500 de milioane de euro şi 4 miliarde de lei.

Într-un briefing organizat după ședința CA, guvernatorul a declarat că măsurile ar putea fi fructificate de către bănci în sensul apropierii de clienți. ”Sper ca băncile să se apropie mai mult de clienţi, aceasta ar fi calea corectă. Nu aş putea spune că, până acum, băncile ne-au ascultat. Noi însă am continuat să le spunem că este în interesul lor să ieftinească împrumuturile. Dinamica creditului a rămas total negativă” – a declarat Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, avantajul creat de deblocarea banilor prin reducerea rezervelor va fi fructificat de fiecare bancă în funcție de situația acesteia : ”Cred că băncile vor face judecăţi complexe şi unele vor avea bani mai mulţi pentru creditare, altele pentru a-şi achita datoriile.”

Guvernatorul a dat asigurări și că BNR se va asigura ca măsurile decise să nu aibă efecte semnificative asupra cursului de schimb: ”În mod normal, decizia de astăzi ar duce la deprecierea leului. Eu însă nu mă tem deloc că se va întâmpla aşa ceva. Când spun că nu mă tem nu vorbesc aiurea.” – a spus Mugur Isărescu.

Economiști-șefi: Efectele vor fi moderate și vor veni peste 3-6 luni

În ultimele șase luni Banca Națională a transmis pieței bancare locale semnale în sensul reluării creditării, dar rezultatele întârzie să apară. În premieră, de la debutul crizei au fost reduse și rezervele minime obligatorii, cu 3% la lei și cu 2% la valută.


Florian Libocor, economistul-șef al BRD și Radu Crăciun, viitorul economis-șef al BCR explică cum se văd deciziile BNR din perspectiva băncilor comerciale.

Florian Libocor : Dobânzile vor scădea moderat, problema creditării ține preponderent de cererea solvabilă

”Lichiditatea eliberată ca urmare a reducerii ratelor rezervelor minime obligatorii (…) ar putea ajuta la consolidarea necesarului de capital acolo unde este cazul, adică nu atât acolo unde este necesar, cât acolo unde existau depozite.

Efectele asupra creditării vor apărea cu o oarecare întârziere, probabil 3-6 luni, însă cred ca vor fi moderate, deoarece problema creditării continuă să fie preponderent de natura cererii solvabile chiar dacă există și aspecte de natura unei oferte neajustate la contextul pietei.

Rămân la opinia că este de așteptat o reducere mai vizibilă a ecartului dintre dobânzile active și cele pasive.

Lucrurile vor continua să se normalizeze, însă procesul va continua să fie unul moderat si strans corelat cu acela de refacere sau recâștigare a ceea ce numim încredere. Altfel nu cred că se poate.”, ne-a declarat economistul șef al BRD, Florian Libocor.

Radu Crăciun  : Decizia scăderii rezervelor minime vine târziu

O poziție prudentă are și Radu Crăciun, viitorul (din data de 10 februarie) economist șef al BCR.

“Sunt decizii corecte, dar venite mai târziu decât ar fi trebuit. Nu se vor translata instantaneu în politica de creditare a băncilor, ci mai degrabă vom vedea schimbări în această politică de creditare după 10-12 luni”, a declarat Radu Crăciun pentru AGERPRES.

Pe de altă parte, pentru reluarea creditării este nevoie de o reparare a bilanțurilor băncilor, care încă sunt afectate de creditele neperformante, în condițiile în care băncile mari din sistem încă mai au active non-financiare pe care nu reușesc să le vândă, pentru că, spre exemplu, piața imobiliară este încă în suferință. Nici consumatorii și nici firmele nu au un apetit foarte mare pentru credite, pentru că perspectivele economice încă nu sunt foarte încurajatoare – potrivit lui Radu Crăciun.

Radu Crăciun a subliniat că, istoric, dobânzile de pe piața interbancară au fost decuplate de dobânda de politică monetară, reducerile de dobândă operate de BNR în ultima perioadă păstrând un caracter mai mult simbolic și de mesaj, dar ceea ce face diferența acum este reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO).

“Decizia era așteptată. Pe de o parte, mesajul este în continuare în direcția scăderii dobânzilor, dar având în vedere că dobânda de politică monetară este în esență o dobândă care vizează termenul scurt, o dobândă cu un orizont de o lună.

Ceea ce face diferența în ultimă instanță este scăderea RMO, care practic lasă la dispoziția băncilor mai mulți bani, mai multă lichiditate pentru finanțările pe termen mai lung. Or, asta a lipsit din peisaj în ultimii ani.

Pentru bănci, scăderea dobânzii de politică monetară nu a fost un semnal foarte puternic în direcția scăderii dobânzilor la credite, din cauza faptului că, dacă ne uităm la istorie, vom vedea că dobânzile pe piața interbancară au fost de multe ori decuplate de dobânda BNR (…) În plus, de fiecare dată când s-a pus problema deprecierii cursului, principalul gard de apărare au fost dobânzile pe termen scurt, care au crescut, ceea ce a creat o anumită lipsă de predictibilitate în ceea ce privește dobânzile la care băncile se puteau finanța pe termen scurt.

Să nu uităm că finanțările băncilor sunt în lei, pe termen scurt, în timp ce creditele sunt mai degrabă pe termen mediu. Această nepotrivire face ca băncile să trateze cu prudență orice scădere de dobândă pe termen scurt, pentru că maturitățile diferă”, a declarat Radu Crăciun.

Radu Crăciun va prelua, începând cu data de 10 februarie, postul de economist-șef al Băncii Comerciale Române.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: