miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 aprilie, 2019

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, marți, menținerea dobânzii-cheie de politică monetară la 2,5% pe an.

BNR a decis totodată menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Decizia a fost în linie cu așteptările analiștilor.


”Deși decizia nu a surprins, credem că lunile viitoare vor fi interesante din perspectiva politicii monetare a BNR. Hotărârea Guvernului de a înlătura legătura dintre ROBOR și taxa bancară a sporit eficiența politicii monetare a BNR, iar banca centrală s-ar putea afla în poziția de a întări politica”, notează analistul BCR, Eugen Șinca.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rata inflației a înregistrat o ușoară creștere în februarie, la 3,8%, peste limita superioară a țintei BNR. În aceste condiții, conducerea băncii centrale ar putea avea pe masă o propunere de întărire a politicii monetare, după publicarea raportului privind inflația din mai, anticipează Șinca.

”O politică monetară mai strictă nu înseamnă neaparat majorări ale ratei care au dezavantajul de a favoriza o apreciere nesustenabilă a leului. Aceasta ar putea fi legată de intervenții în timp real pe piața valutară pentru sprijinirea leului și de măsuri de menținere a unui deficit moderat de lichiditate în piață”, notează economistul.

Observațiile BNR

  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a ajuns la 2,5 la sută în ianuarie și 2,7 la sută în februarie, de la 2,4 la sută în luna decembrie 2018. Majorarea evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, dar și influențele cursului de schimb al leului și efectele indirecte ale creșterii recente a prețului combustibilului.
  • Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei, în condițiile poziționării acesteia pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Rămâne o preocupare evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune și de efectul Brexit.
  • Datele privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 arată menținerea cvasi-constantă a dinamicii anuale a PIB real, la 4,1 la sută, față de 4,2 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul determinant al creșterii economice, urmat de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus aportul negativ. Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor. Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare, evoluția exportului net a condus la o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.
  • Pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrâns la 4,1 la sută, de la 7 la sută în anul anterior, în contextul contracției investițiilor, al majorării contribuției negative a exportului net, dar și al temperării creșterii consumului privat, care a rămas totuși robustă. Ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a majorat în 2018 la 4,5 la sută, de la 3,2 la sută în anul anterior.
  • Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: