marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 aprilie, 2022

Banca Națională a României (BNR) a cumpărat în martie titluri de stat 367,3 milioane de lei de pe piața secundară, în contextul tensiunilor din sistemul financiar generate de războiul din Ucraina, reiese dintr-un buletin publicat joi de instituție.

Intervenția BNR pe piața secundară a fost prima de acest fel din ultimul an. Oficialii băncii centrale au explicat că aceasta a fost necesară pe fondul unui deficit temporar de lichiditate.

”Era o tensiune și un deficit de lichiditate”, a precizat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, pentru CursdeGuvernare. Întrebat dacă acestea vor continua, el a precizat că nu poate comenta în acest moment. ”Văzând și făcând”, a adăugat oficialul BNR.


Banca centrală a intervenit ultima dată în acest fel în martie 2021, când a cumpărat titluri de stat în valoare de 112,7 milioane de lei. Intervenția a survenit în urma unor licitații ratate de Ministerul Finanțelor Publice (MPF) care au pus presiune pe costurile de finanțare ale statului.

În urma achizițiilor din martie 2021, valoarea stocului de titluri de stat deținut de BNR a urcat la 5,4 miliarde de lei.

BNR a anunțat, în premieră, achiziția de titluri de stat de pe piața secundară în urma izbucnirii pandemiei de COVID-19. Primele obligațiuni au ajuns în bilanțurile în aprilie 2020, volumul de atunci fiind de 1,9 miliarde de lei, cel mai ridicat de până acum.

Achiziția de titluri de stat de către băncile centrale, numită relaxare cantitativă, este una dintre măsurile de relaxare monetară adoptată în contextul tensiunilor economice generate de pandemia de COVID-19.


Până în 2020, doar marile bănci centrale ale lumii, respectiv Rezerva Federală din Statele Unite, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Japonie, au recurs la această politică ”neortodoxă” pentru stimularea creșterii economice.

În contextul pandemiei, mai multe bănci centrale din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au adoptat astfel de măsuri.

Diferența față de marile bănci centrale este că BNR cumpără de pe piața secundară și nu direct de la stat, cum procedează Fed și BCE, spre exemplu. Cele două mari bănci centrale au achiziționat inclusiv obligațiuni corporate în cadrul programelor de relaxare cantitativă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: