luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 august, 2015

grecia referendumPentru a înţelege şansele de succes ale nou creatului Fond de investiţii al Greciei, care ar urma să adune miliarde de euro din privatizări cu scopul rambursării creditelor şi pentru recapitalizarea sistemului bancar, ar trebui să ne uităm la noul Muzeu Acropole, din centrul Atenei.

Locaţia noului muzeu a fost aleasă în 1976, dar construcţia s-a finalizat în 33 de ani din cauza proceselor deschise de locuitorii zonei care doreau blocarea investiţiei, din cauza duratei procedurilor de descărcare arheologică a sitului şi a disputelor politice din jurul acestui proiect.

Bloomberg a constatat că proprietăţile imobiliare constituie majoritatea activelor pe cale să fie transferate în portofoliul noului fond de privatizare, iar vânzarea acestor bunuri ar putea dura zeci de ani.


Parte esenţială a înţelegerilor convenite pentru al treilea bailout al Greciei, fondul care va gestiona cele mai importante privatizări are fixată o ţintă de venituri de 50 miliarde euro, fiind unul dintre “stâlpii de fundaţie” pe care urmează să fie aşezată o economie elenă reformată.

“Programul de privatizare se bazează în proporţie semnificativă pe vânzarea unor suprafeţe de teren pe care nu s-au derulat proiecte de dezvoltare- o situaţie nemaintâlnită în alte ţări care au constituit fonduri de privatizare”, îl citează Bloomberg pe Costas Mitropoulos, primul director executiv al Hellenic Republic Asset Development Fund (înfiinţat în iulie 2011), care a renunţat la post după un an de la numire pentru a accepta o poziţie similară la PricewaterhouseCoopers.

Încercarea anterioară a guvernului de a stânge 50 de miliarde euro din vânzarea unor active “premium”, precum aeroporturi, heliporturi sau terenuri cu acces la plaje, a eşuat răsunător. Programul de privatizare, lansat în 201, a reuşit să strângă din vânzări până în 2014, potrivit datelor oficiale, 3,1 miliarde euro.

Costas Mitropoulos consideră că guvernul de la Atena ar trebui să investească în terenurile pe care fondul le-a primit în portofoliu înainte să le scoată la vânzare, dar o asemenea strategie poate amâna şi cu 15 ani momentul în care statul va începe să încaseze bani.


Hellenic Republic Asset Development Fund (HRADF) nu a reuşit nici măcar să se apropie de ţinta de performanţă fixată în 2011 în principal din cauza faptului că în Grecia lipseşte un registru central al proprietăţilor iar majoritatea terenurilor scoase la vânzare au titluri de proprietate discutabile.

Noul fond de privatizare va funcţiona până la maturitatea noilor credite acordate Greciei, aproximativ 32 de ani şi jumătate, deci oficialii greci au timp la dispoziţie să rezolve sitauţia neclară a titlurilor de proprietate. Iar amânarea vânzărilor, afirmă Bloomberg, ar putea totuşi să ajute dacă piaţa imobiliară din Grecia, care a scăzut în medie cu 36% în ultimii 7 ani, va da semne de revigorare.

Chiar clarificată problema de sistem a cadastrului grecesc, va fi foarte greu pentru fond să adune 50 de miliarde de euro, crede Costas Mitropoulos.

Un argument în susţinerea acestei teorii vine de la FMI, care într-o analiză asupra sustenabilităţii datoriilor greceşti publicată în iunie 2015 afirmă: “Guvernul grec a finalizat în ultimii 5 ani vânzarea celor mai simple active de vândut din punct de vedere social sau al consensului politic”.

Analiza FMI estimează că Grecia va reuşi să încaseze din privatizări cel mult 500 de milioane euro pe an, cu pespectiva unui total estimat la 9 miliarde de euro.

Legislaţia pe baza căreia funcţionează Compania de Proprietăţi Publice face trimitere la conceptul de “extragere a valorii” din portofoliul companiei, în care se află mai multe obiective construite pentru desfăşurarea Jocurilor Olimpice organizate la Atena în 2004, terenuri situate pe coasta maritimă din apropierea Atenei şi alte proprietăţi imobiliare diverse, de la o peşteră la un muzeu în insula Corfu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sunt deja în derulare planuri pentru vânzarea celor mai mari două porturi ale Greciei şi pentru închirierea către Fraport AG a unor aeroporturi regionale pentru 1,2 miliarde euro. Potrivit Bloomberg, aceste proiecte finalizate ar aduce până în 2017 circe 6,4 miliarde euro.

Pentru a accelera procesul de privatizare, miniştrii de finanţe din Zona Euro au decis la reuniunea din 14 august să devanseze cu trei luni data la care noul fond de privatizare va fi operaţional, adică cel mai târziu decembrie 2015.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: