miercuri

28 februarie, 2024

4 august, 2015

plata-cu-cardul-la-magazinCriza bancară din Grecia a generat cel puţin un efect pozitiv- începe să crească importanţa „plasticului în economie”. Într-o ţară în care regula o fac banii „lichizi” iar tranzacţiile nedeclarate încă reprezintă un sfert din economie, Bloomberg a constatat că 1 milion de carduri de debit au fost emise de bănci de la intrarea în vigoare a măsurilor de control al capitalului.

Măsurile de urgenţă impuse de guvernul de la Atena, pe care unii dintre oficialii greci le-au criticat cu argumentul că vor extinde economia neagră, par să aibă efecte contrarii.

Potrivit datelor Bloomberg, Alpha Bank SA a emis, de exemplu, 220.000 de carduri în prima săptămână din luna iulie, mai mult decât numărul cardurilor emise în tot anul 2014, datorită faptului că în special pensionarii au constatat că au nevoie de card, fie pentru a avea acces la bani prin intermediul ATM-urilor, fie pentru a-şi face cumpărăturile zilnice.


Potrivit cifrelor furnizate de bănci, plăţile cu cardul în supermarketuri sau la staţiile de alimentare cu combustibili s-au dublat în ultima lună, iar utilizarea cardurilor în ţară s-a triplat.

“Impunerea controlului capitalurilor a fost un declanşator. E o tendinţă bună pentru comerţ din cauză că lichidităţile sunt limitate, e un lucru bun pentru sistemul bancar, căruia I se reduc costurile operaţionale. Iar cel mai bun lucru se întâmplă în economie”, afirmă Leonidas Kasoumis, director general Alpha Bank, responsabil pe zona de creditare a achiziţiilor imobiliare.

Restricţiile privind lichidităţile au fost impuse la sfârşitul lunii iunie ca măsură de protejare a băncilor care se confruntau cu retrageri masive de bani efectuate de populaţie, lichidităţile fiind asigurate de către Banca Centrală Europeană. Cetăţenii greci pot retrage din cont 420 de euro pe săptămână, însă nu există o limită impusă asupra cheltuielilor efectuate în plan intern prin intermediul cardului de debit.

Colectarea taxelor

Efectul măsurilor guvernamentale a fost unul neobişnuit pentru o ţară membră a Uniunii Europene  care înregistrează cel mai mic număr de tranzacţii electronice pe cap de locuitor, potrivit datelor BCE.


Cultura plăţilor în numerar a contribuit decisiv la performanţele deplorabile înregistrate de Grecia în colectarea taxelor şi în combaterea economiei paralele, cauze care au condus Grecia către primul plan de salvare economică acceptat de Zona Euro şi de către FMI în 2010.

Până luna trecută, majoritatea pensionarilor din Grecia nu aveau un card de debit, fapt care a generat cozile la ghişeele bancare din luna iunie. Emiterea masivă de carduri va face de nerepetat acele scene şi va contribui la creşterea numărului de tranzacţii de bunuri şi servicii conforme cu regulile economiei de piaţă, consideră Theodore Kalantonis, director adjunct la Eurobank Ergasias SA.

Potrivit oficialului Eurobank, tranzacţiile cu cardul au reprezentat până în iunie 6% din totalul tranzacţiilor derulate de public prin intermediul acestei instituţii financiare.

Theodore Kalantonis afirmă că au crescut inclusiv solicitările de instalare de POS-uri formulate de clienţi ai băncii care profesează în zone care nu au apelat niciodată la acest sistem de plată, precum stomatologi sau medici.

Efervescenţă pe piaţa cardurilor

Cea mai mare bancă, National Bank of Greece SA, a emis în ultimele patru săptămâni peste 400.000 de carduri de debit. Numărul cardurilor active din Grecia s-a dublat în iulie faţă de luna mai, afirmă Nikos Kabanopoulos, country manager al Visa Europe.

Compania Visa, care deţine aproape 60% din piaţa de profil grecească, a remarcat o creştere cu 135%  a numărului tranzacţiilor efectuate cu cardul în primele 2 săptămâni după intrarea în vigoare a măsurilor de control al capitalurilor.

Nikos Kabanopoulos mai spune că în 2014, proporţia plăţilor cu cardul a fost de 1 euro la fiecare 37 de euro cheltuiţi de greci, în comparaţie cu 1 euro la fiecare 6 euro cheltuiţi de restul populaţiei europene.

Potrivit Bloomberg, încurajator pentru economia greacă este faptul că nu numai pensionarii par să fi descoperit cardul de debit, ci şi comercianţii cu afaceri în zone din care Fiscul nici nu visa să colecteze prea multe impozite şi taxe– multe cafenele din centrul Atenei, de exemplu, au solicitat instalarea de sisteme electronice de plată.

Articole recomandate:

Etichete: , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: