Politicile guvernamentale controversate din Polonia, performerul de top din regiune, ar putea reprezenta o oportunitate pentru România de a devenit destinația favorită a investitorilor care aleg să își plaseze banii în statele din estul Europei, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, într-un interviu pentru Bloomberg.
Al doilea cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene a fost subestimat de investitori și eclipsat de vecinii săi pentru prea mult timp, a comentat Dragu, argumentând că România va avea anul acesta o creștere economică de peste 4% din PIB, iar climatul politic este mai relaxat decât cel din alte state.
Agenția S&P a redus rating suveran al Poloniei în data de 15 ianuarie, pe fondul temerilor legate de eventuale intenții ale guvernului de a submina independența unor instituții, cum ar fi instanțele de judecată sau instituțiile mass-media.
”Există anumite evoluții în regiuni de care investitorii s-au arătat îngrijorați”, a spus Dragu. ”În comparație cu acestea, creșterea economică a României este echilibrată și sustenabilă, avem o populație educată și o stabilitate politică relativă pe care trebuie să le apreciem mai mult pentru că nu avem partide extremiste cum sunt cele care fac probleme în alte stat”, a spus ministrul Finanțelor.
Pe fondul tensiunilor de pe bursele financiare internaționale, apetitul investitorilor pentru statele emergente a scăzut. Leul însă a avut o evoluție mai bună decât zlotul polonez, cu o depreciere de numai 0,3% în raport cu euro, față de 3,5%, scăderea zlotului.
Chiar dacă anul trecut Guvernul de la București a cheltuit, în luna decembrie, echivalentul a 2% din PIB, Anca Dragu afirmă că Ministerul de Finanțe va implementa o planificare bugetară trimestrială pentru instituțiile publice și companiile de stat.
Un răspuns
1.Atitudinea autolaudativa a unui minister economic pentru Romania, indica o viziune non-tehnocrata asupra conditiilor si valorilor economice nationale, care conving investitorii straini sa ne prefere Poloniei.Cu un indice de (ne)competitivitate economica 74, (care a mai pierdut in 2015 cinci puncte), Romania nu este alternativa nimanui pentru investitii – iar localizarea lor nu se produce functie de stranuturile birocratice ale UE.In lipsa de solutii programatice, intr-o uniune formala (comerciala si monetara, iar nu economica), se inmultesc tarile care cauta sa-si construiasca (sau re-construiasca) economia si industria nationala, acaparate de firme si state straine, in prima faza a aderarii la UE.
Multe din aceste tari au inteles ca in lipsa unei guvernari autoritatriste care sa renunte la caciulelile romanesti, nu exista posibilitatea unei opozitii la „desfrunzirea economica nationala”, la implantarea de Al-Quaizi in Europa de Est, etc., pe scurt la procesul de deznationalizare economica si umana – pe care-l profeseaza UE, in lipsa PROIECTULUI EUROPEAN de dupa caderea comunismului.
2.Leul a avut o depreciere mai mica decit zlotul, adica de numai 30 la suta intr-un singur an fata de dolar, ceeace indica caderea continua, abrupta a monedei nationale, lucru descurajant pentru investitori.
Cresterea economica de 4 la suta va fi a firmelor industriale si mai ales a celor comerciale straine, care au inundat Romania si au desfiintat la propriu, pe micul producator si comerciant roman – producind doar in Gorj, pierderea a 12 – 13.000 de locuri de munca si exodul in strainatate a banilor cistigati in tara.
Cresterea economica este negativa, aratata de catre deficitul bugetar acoperit prin credite si reflectat mai ales prin caderea continua a monedei nationale.
In situatia data, sperantele asezate pe elemente de imagine – cum ar fi privitul chioris al birocratilor UE care Polonia, sint surogate economice de imagine, care nu pot tine locul proiectului national de crestere economica a economiei si industriei romanesti – despre care ar trebui sa ne vorbeasca un adevarat guvern tehnocrat.Ori pina acum, tehnocratia actualului guvern, este una declarata, invizibila prin viziune si programatica, catre o dezvoltare economica efectiva, catre 4 – 5 la suta pe an…