duminică

18 februarie, 2024

23 martie, 2023

Peste 250 de reprezentanți din 53 de țări – adunați în cadrul Summitului de la București al OMS Europe – au semnat o declarație prin care trag un semnal de alarmă privind bomba cu ceas pe care stă sistemul sanitar european: lipsa personalului sanitar.

Declarația de la București lansează un apel la acțiune adresat clasei politice, pentru a proteja și investi urgent în lucrătorii din domeniul sănătății din Europa și Asia Centrală. Reuniunea la nivel înalt de la București – cu miniștrii ai sănătății și experți de talie internațională – a abordat modalităţile de asigurare a resurselor umane din sănătate, sub imperativul Time To Act 2023.

Adoptată în cadrul unei întâlniri regionale de referință la București, Declarația de la București vine pe fundalul unei crize grave care afectează lucrătorii din domeniul sănătății din regiune, inclusiv greve, menționează OMS.

Contextul: Bomba cu ceas din sănătate


Un raport regional publicat de OMS/Europa avertizează statele în legătură cu „bomba cu ceas” care amenință sistemele de sănătate din Europa și Asia Centrală. În condițiile în care regiunea se confruntă cu o populație ce îmbătrânește rapid și cu îmbătrânirea forței de muncă din domeniul sănătății, o înmulțire a bolilor cronice și a efectelor pandemiei de COVID-19, raportul atrage atenția asupra colapsului iminent în domenii cheie ale sistemelor de sănătate, în lipsa unor acțiuni politice rapide și concrete care să abordeze în primul rând problema forței de muncă din domeniu.

„Pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să accentueze presiunile asupra asistenței medicale, ducând la stres, epuizare și violență îndreptată împotriva lucrătorilor, dintre care mulți și-au părăsit locul de muncă. În timpul primului val al pandemiei din primăvara anului 2020, regiunea a înregistrat o creștere uluitoare cu 62% a absențelor lucrătorilor din domeniul sănătății. O creștere a problemelor de sănătate mintală în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății a fost raportată în aproape toate țările din regiune, iar în unele țări, peste 80% dintre asistente au raportat o formă de suferință psihologică legată de pandemie. În plus, OMS/Europa a primit rapoarte conform cărora 9 din 10 asistente și-au declarat intenția de a renunța la locul de muncă”, arată OMS într-un comunicat în care prezintă Declarația de la București și în care atrage atenția că această „Criza forței de muncă din domeniul sănătății din Europa nu mai este o amenințare ce se profilează – este aici și acum”.

Raportul a evidențiat că în 13 din cele 44 de țări cuprinse în analiză, 40% dintre medici au deja cel puțin 55 de ani, ceea ce înseamnă că se vor pensiona, în următorii 10 ani, urmând a fi înlocuiți de promoții insuficiente de profesioniști.

În pofida numărului istoric ridicat de lucrători din domeniul sănătății, sistemele naționale de sănătate din regiunea Europa se luptă să țină pasul cu cererea în creștere pentru asistență medicală, noile promoții fiind insuficiente, chiar dacă au crescut ca număr:

Principalele mențiuni din Declarația de la București, adoptată pe 22 martie, care urmează a fi aprobată de Comitetul regional al OMS:


Lucrătorii din domeniul îngrijirilor în sănătate sunt coloana vertebrală a oricărui sistem de sănătate.

În pofida cifrei crescute a resursei umane din sănătate în regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, sistemele naționale se confruntă cu dificultăți în asigurarea cererii mari de servicii medicale, ca rezultat al îmbătrânirii populației, accentuării bolilor cronice și al întârzierilor provocate de pandemia de COVID-19.

Raportul biroului regional al OMS identifică provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate, inclusiv lipsuri, distribuție inegală, insuficiență în dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru abordarea nevoilor de îngrijire, absența digitalizării și a noilor tehnologii. Resursa umană este îmbătrânită, iar piețele de muncă se schimbă, fiind caracterizate de o mobilitate crescută a forței de muncă și imigrație. Unor țări le este foarte dificil să atragă și să mențină persoane tinere în domeniul sănătății.

Aceste provocări au fost accentuate de pandemia de COVID-19, care a evidențiat și nevoia de a proteja bunăstarea și sănătatea mintală și fizică a specialiștilor din domeniul sănătății. Multe persoane se confruntă cu niveluri ridicate de stres și epuizare, ceea ce îi determină să iasă din sistem.

În conformitate cu raportul regional, se solicită:

Îmbunătățirea ofertei de lucrători sanitari și de îngrijire

  • Îmbunătățirea reținerii și recrutării lucrătorilor din sănătate și îngrijire
  • O mai bună planificare strategică a forței de muncă pentru sănătate și îngrijire, prin:
  • Luarea în considerare a dinamicii pieței forței de muncă din domeniul sănătății prin promovarea mai multor acțiuni interguvernamentale și intersectoriale, inclusiv colaborarea cu ministerele de finanțe și educație pentru a sprijini oferta viitoare de lucrători din domeniul sănătății și din domeniul îngrijirii și asigurarea implicării părților interesate în toate politicile;
  • Consolidarea sistemelor de informare a forței de muncă din domeniul sănătății și asigurarea faptului că cercetarea și datele sunt utilizate pentru a sprijini elaborarea politicilor;
  • Recunoașterea faptului că femeile efectuează majoritatea activităților de sănătate plătite sau neplătite înmajoritatea țărilor și că trebuie luate măsuri specifice pentru a elimina inegalitățile de gen.
  • Investiții publice crescute și mai inteligente în educația, dezvoltarea forței de muncă și protecție.

Prin Declarația de la București se recunoaște faptul că există legături între aceste priorități și că, pentru a face progrese semnificative, este important să se implice toate părțile interesate cheie, inclusiv reprezentanți ai forței de muncă din sănătate, angajatorii acestora, ministerele naționale de finanțe și educație și organizațiile internaționale non-profit, trusturi și fundații.

Directorul OMS Europa, Hans Kluge: Aceste probleme au nevoie de politici și acțiuni, cât mai rapid

Directorul Biroului Regional OMS Europa, dr. Hans Henri P. Kluge, a declarat miercuri că nu există un plan de înlocuire a celor 40% din medici care se vor pensiona în următorii 10 ani:

„Practic, vrem să schimbăm modul de a gândi ceea ce înseamnă resursele umane. Această criză se regăseşte în întreaga regiune. (…) Toate aceste probleme au nevoie de politici şi de acţiuni, cât mai rapid. (…) Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. (…) Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti”.

România a crescut substanțial numărul de medici, în ultimii cinci ani – ministrul Alexandru Rafila

„Această problematică a resurselor umane are nevoie de un răspuns coordonat, chiar dacă soluţiile trebuie adaptate şi individualizate în funcţie de necesităţile fiecărei ţări. (…) Accesul la servicii de sănătate este în mod evident condiţionat de existenţa furnizorilor de servicii medicale, adică a profesioniştilor din sănătate, fie că ne referim la medici, fie că ne referim la asistenţi medicali. (…) În ultimii cinci ani am avut o creştere a numărului de medici, ceea ce ne-a apropiat de media europeană. Avem în momentul de faţă 346 de medici la 100.000 de locuitori, dar acest lucru nu este suficient, pentru că ne aflăm şi în faţa a două alte provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi, implicit, asistenţi medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de faptul că în România am avut o perioadă lungă, care sperăm să se fi încheiat, când peste 10.000, probabil 15.000 de medici din România au emigrat în general în ţări din Uniunea Europeană, dar şi în Statele Unite şi Canada”, a spus miercuri ministrul român al Sănătății, Alexandru Rafila.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: