Magistrala rusească de transport gaze Nord Stream 2 s-a oprit în fața unui neașteptat blocaj german, scrie Politico: Bundesnetzagentur, reglementatorul pieței gazelor din Germania a respins vineri cererea Gazprom ca secțiunea germană a proiectul de 9,5 miliarde euro să fie exceptată pentru o perioadă de 10 ani de la regulile europene ale pieței gazelor.
”Atunci când va deveni operațional, Nord Stream 2 va face obiectul cerințelor impuse de reglementatorul german, urmând a fi respectate cerințele UE în ceea ce privește separarea, accesul la rețea și reglementarea costurilor”, a decis Bundesnetzagentur.
Decizia ridică probleme Gazprom – compania care construiește Nord Stream 2, dar rușii au încă soluții pentru a respecta ”litera legii”.
Există în decizia reglementatorului german trei cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească conducta de 1.200 de kilometri pentru a-și livra gazul legal, odată ce se va înfășura construcția.
- În primul rând, operatorul conductei trebuie să fie altul decât entitatea (sau entitățile) care furnizează gazul – condiția este cunoscută sub numele de separare.
- În al doilea rând, orice furnizor care dorește să expedieze gaz prin conductă trebuie să aibă dreptul și accesul practic de a face export de gaze – principiu cunoscut drept acces al terților.
- În fine, Nord Stream 2 va trebui să trimită spre aprobare reglementatorului german tarifele de transport gaze și metodologia de calcul a acestora.
Soluțiile la care poate apela Gazprom
Potrivit Politico, statul rus are totuși la îndemână câteva soluții care să înlăture obstacolul german:
Atacul în instanțe
Prima soluție ar fi să continuie lucrarea în așteptarea altor verdicte judecătorești. E vorba, în primul rând, de apelul formulat la decizia reglementatorului german, anunțat imediat de purtătorul de cuvânt al companiei după emiterea deciziei germane.
Apoi, Gazprom a intentat în iulie un proces la Curtea de Justiție a UE, urmărind să anuleze a doua modificare a Directivei privind gazele, invocând discriminarea și alte motive.
În septembrie 2019, Gazprom a cerut un arbitraj împotriva UE în temeiul Tratatului privind Carta energiei.
Cedarea parțială a controlului
Gazprom vrea să livreze gazele sale prin intermediul unei infrastructuri pe care o deține, ar asta contravine reglementările europene. Pentru a rezolva problema, Gazprom ar putea să vândă Nord Stream 2 sau să păstreze proprietatea dar să cedeze managementul infrastructurii. În această ultimă variantă, Gazprom poate să înființeze un nou operator de sistem, din care să facă parte una dintre subsidiarele sale înpreună cu un operator european.
Ultima variantă pentru Gazprom ar fi să păstreze în proprietate conducta de pe sectorul rusesc și din cel care traversează apele internaționale, urmând să transmită responsabilitatea operării ultimilor 54 de km aflați pe teritoriul Germaniei unui operator european, cel mai probabil german.
Toate aceste ”artificii” ar urma însă să fie analizate de Bundesnetzagentur, autoritatea germană care decide dacă aranjamentele juridice respectă cerințele europene.
Regândirea rolului de monopol al Gazprom
Obstacolul principal pentru accesul gazului rusesc pe piața europeană vine din monopolul pe care Gazprom îl deține în această piață. Blocajele constante cu care se confruntă proiectul ar putea determina Kremlin să decidă ”liberalizarea” pieței interne sprijinind fie apariția unui alt exportator major al Rusiei, fie apariția unui alt dezvoltator de infrastructură.
Gazprom, un precedent periculos
Deși modificarea Directivei Gazelor s-a făcut în principal pentru a bloca un monopol european al Gazprom pe piața gazelor, reglementările sunt valabil generale în Europa.
Problema este că și Italia și Spania dețin conducte de transport gaze ce vin din Algeria care, exact ca Rusia, sunt deținute de o compania de stat algeriană care are monopol pentru export de gaze: Sonatrach. Datele europene arată că nici Italia, nici Spania nu au respectat termenul de 24 februarie 2020 pentru a transpune amendamentele la Directiva Gazelor în legislațiile naționale.
Refuzul Nord Stream 2 în ceea ce privește derogarea temporară de la Directiva Gazelor, poate fi invocat ca discriminare în raport cu conductele Sonatrach care aprovizionează sudul Europei.
Un an prost pentru Gazprom
Decizia emisă vineri de reglementatorul german este ultima dintr-un lung șir de vești proaste primite de Gazpom în ultimul an.
În decembrie, Gazprom a fost a fost nevoită să plătească 2,9 miliarde dolari Naftogaz din Ucraina, o ultimă tranșă din cele 5 miliarde dolari pe care rușii au fost obligați să o achite ucrainenilor după o lungă dispută a cantităților de gaze care au tranzitat Ucraina. Apelul făcut în noiembrie 2019 de Gazprom a fost respins de o curte de apel din Suedia.
În martie, Gazprom a mai pierdut un litigiu similar cu compania poloneză PGNiG, care i-a costat pe ruși 1,5 miliarde dolari.
În plus, vânzările de gaz rusesc în Europa au fost slabe în 2019: scădere cu 23% în primul trimestru față de perioada similară a anului precedent. Trendul a continuat și în trimestrul doi când, potrivit IHS Markit, cumpărătprii au încheiat în majoritate contracte pentru cele mai mici cantități posibile prin contractele pe care le aveau cu Gazprom.
Situația livrărilor de gaz rusesc este direct influențată de evoluția în creștere a ”concurenței” reprezentată de gazul natural lichefiat. Potrivit statisticilor europene, capacitatea terminalelor LNG din Europa este în acest moment folosită la 25%, existând deci loc suficient de creștere.
Chiar înainte de Crăciunul 2019, compania elvețiano-olandeză Allseas a anunțat că se retrage din proiectul Nord Stream 2 și și-a retras navele specializate în construcția de conducte submarine, care mai aveau de executat lucrări pe 150 de km de conductă. Motivul retragerii: teama de sancțiuni americane.
Președintele Putin a ordonat trimiterea navei rusești Akademik Cherskiy pentru finalizarea lucrării, însă Administrația SUA, care încearcă să blocheze acest proiect, și-a redirecționat amenințările direct către Gazprom.
