8 martie, 2017

În ultimele 6 săptămâni, zeci de persoane au instalat baricade pe câteva dintre liniile ferate utilizate în special pentru transport de marfă ce leagă provinciile estice ale Ucrainei, ocupate de separatiști, de restul țării. Oamenii spun că sunt împotriva comerțului ”pătat cu sânge” peste liniile frontului, unde au murit peste 10.000 de persoane.

Ca represalii, scrie Financial Times, liderii separatiști ai autointitulatelor ”republici” Donetsk și Lugansk, au decis la începutul lunii martie că vor ”naționaliza” 40 de întreprinderi ce funcționează în regiunile lor, inclusiv câteva deținute de cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Akhmetov.

Componenta economică a războiului cu separatiștii ruși îl îngrijorează pe premierul Volodimir Groysman- cărbunele ieftin scos din minele lui Rinat Akhmetov este vital pentru producția de energie și pentru industria metalurgică din Ucreaina. Premierul Groysman afirmă că blocada feroviară poate costa țara aproximativ 3,5 miliarde de dolari și pierderea a 75.000 de locuri de muncă.

La trei ani de la începutul conflictului, blocarea transporturilor de mărfuri pe calea ferată a generat o dilemă la Kiev. Statul ar trebui să păstreze relațiile economice cu regiunile separatiste, păstrând astfel locurile de muncă a mii de ucraineni aflați pe ambele părți ale frontului, dar ajuntând astfel liderii separatiști? Sau ar trebui să taie orice legătură cu acestea, riscând însă să arunce definitiv în brațele Rusiei aceste regiuni?

”Trebuie să recunoștem, ca stat, că nu putem să fim dependenți, economic, de agresorul nostru”, este opinia partidelor parlamentare cu orientare Occidentală, care susțin o abordare tranșantă: adoptarea unei legislații prin care Kievul să recunoască oficial că regiunile din est se află ”sub ocupație” a Rusiei și să taie orice relație economică cu acestea.

Opinia unui reprezentant al Administrației prezidențiale este contrară, persoana pledând pentru menținerea relațiilor economice: ”E vorba de cetățenii noștrii. Trebuie să ne luptăm, pe orice cale, să îi recâștigăm”.

Având blocate trei dintre cele patru linii de cale ferată destinate transportului de bunuri spre și dinspre est, Ucraina poate să resimți consecințe serioase: 7 dintre cele 15 termocentrale pot utiliza în procesul tehnologic doar cărbune extras din minele din est, alternativa fiind retehnologizarea. Producția de oțel a scăzut cu 19% în februarie față de ianuarie din cauză că oțelăriilor din est le lipsește minereul de fier iar celor din vest le lipsește cărbunele.

Guvernatorul Băncii centrale a Ucrainei a avertizat în urmă cu 5 zile că, dacă blocada de pe căile ferate se va menține tot restul anului, previziunea de creștere economică de 2,8% din 2017 trebuie înjumătățită. Guvernul însă este reticent să înlăture prin forță aceste bariere de teamă să nu declanșeze confruntări cu proprii veterani care luptă împotriva separatiștilor.

Guvernul de la Kiev a încercat în urmă cu 7 zile o soluție de compromis, anunțând că limitează comerțul peste linia frontului la ajutoare umanitare, produse alimentare și bunuri utilizate de industria energetică și de cea metalurgică. Reacția protestatarilor nu a fost cea acceptată: nu doar că nu au înlăturat barierele de pe calea ferată, dar au extins barajele și pe câteva șosele principale către est.

Liderii separatiști, care au dat termen 1 martie guvernului de la Kiev să repună în funcțiune conexiunile economice, au decis ”externalizarea managementului” unor companii ucrainene cu sediul în Donetsk și Lugansk, o măsură pe care Moscova a caracterizat-o drept ”de înțeles”.

Surse din apropierea lui Rinat Akhmetov au declarat FT că, deocamdată, întreprinderile ucrainene din estul separatist nu au fost preluate de separatiști, ci doar ”au fost vizitate” de către aceștia. Dacă amenițarea separatiștilor se va concretiza, atunci separatiștii riscă noi sancțiuni internaționale- reglementările internaționale interzic orice relație comercială cu o intreprindere preluată abuziv.

Companiile naționalizate ar putea avea Rusia ca piață de desfacere, dar nu este încă clar dacă există cerere pentru producția acestora.