Bilanțul guvernului Cioloș făcut de premierul Dacian Cioloș

O guvernare responsabilă, cu accent pe grija față de resursele publice, pe decuplarea clientelei politice de la banul public, pe transparență față de cetățeni și pe combaterea corupției reprezintă principiile promovate de actualul Executiv – așa caracterizează însuși Dacian Cioloș perioada de 1 an petrecută la Palatul Victoria de guvernul său.

„Guvernul Cioloș. Un an de mandat” este documentul prezentat joi, în ziua în care s-a împlinit un an de la depunere jurământului de investitură.

Descărcați AICI bilanțul integral al guvernării Cioloș prezentat de premier

Un an în care, în plan intern, educația și sănătatea s-au aflat în centrul preocupărilor, iar succesul în plan extern este încheierea cu succes a negocierilor de eliminare a vizelor pentru Canada.

Guvernarea responsabilă

„Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija față de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public și am început depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparența și deschiderea statului față de cetățeni, ca pârghii de combatere a corupției, am redus birocrația și am pus bazele unor proiecte de modernizare și digitalizare a serviciilor publice”, se arată în documentul guvernului.

Potrivit bilanțului Executivului, „integritatea este vitală pentru sănătatea societății”. În acest sens, sunt amintite măsuri precum operaționalizarea Agenții Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și promovarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

De asemenea, în document este statuat și principiul conform căruia românii au dreptul să știe ce face guvernanții cu resursele publice, fiind menționată ca măsură în acest sens lansarea celei mai mari platforme de transparență bugetară din Europa — www.transparenta-bugetara.gov.ro — prin intermediul căreia cetățenii au acces la veniturile și cheltuielile a 13.700 de instituții: Parlament, Guvern, societăți de stat, grădinițe, școli sau spitale.

Debirocratizare, salarii și operaționalizarea CNATDCU

Sunt amintite și eforturile pentru reducerea birocrației, pentru simplificare și modernizarea relației dintre stat și cetățean.

Guvernul amintește că au fost alocate resurse pentru eliminarea inechităților salariale din sănătate și educație și precizează că a asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

În document sunt enumerate o serie de măsuri luate de Executiv în acest an în domeniul educației, printre care și profesionalizarea managementului în școli.

Executivul mai precizează că a fost operaționalizat și CNATDCU.

Guvernul arată că au fost luate măsuri pentru a se asigura accesul pacienților la tratament și pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, iar în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora. Între măsuri — lansarea site-ului medicamentelipsa.ro, mărirea alocației pentru hrana pacienților în spitale și extinderea accesului persoanelor vulnerabile la servicii medicale.

Executivul mai spune că a acționat pentru „deblocarea construcției de spitale”, făcându-se referire atât la spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, cât și la proiectele unor spitale construite în parteneriat public-privat.

Politica externă

„România și-a asumat un rol pro-activ și responsabil ca stat membru al Uniunii Europene, al Alianței Nord-Atlantice, dar și ca partener strategic al Statelor Unite și Republicii Moldova. România are maturitatea și potențialul necesare pentru a juca un rol semnificativ în echilibrul regional, atât din perspectiva de securitate, cât și din perspectivă economică, și pentru a apăra drepturile românilor în lume”, se spune în bilanțul Guvernului.

În bilanț, Executivul amintește demersurile făcute pentru eliminarea vizelor pentru Canada și precizează că a început pregătirile instituționale pentru preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 și a intensificat demersul vizând aderarea la Spațiul Schengen, punând accent pe contribuția României la consolidarea securității interne a UE.

„România dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană și a procesului de reflecție asupra viitorului Europei având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată”, spune Executivul.

În bilanț se vorbește și despre îndeplinirea mandatului României la Summitul NATO de la Varșovia.

În privința Parteneriatului strategic cu Republica Moldova, Guvernul amintește că a avut loc „o resetare pragmatică în spirit european”, cu accent pe repornirea procesului de reformă, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finanțării internaționale.

În bilanț sunt menționate și vizitele și întrevederile cu omologi europeni axate pe obiective naționale concrete.

Bilanțul prezintă și măsurile de sprijin pentru românii din afara granițelor.