În ultimul deceniu, China a împrumutat sume masive guvernelor din Asia, Africa și Europa, crescându-și influența globală cu ajutor unor megaproiecte de infrastructură și devenind unul dintre cei mai mari creditori ai lumii, transmite CNN.
Beijingul a devenit totodată și unul dintre cei mai importanți creditori de ultimă instanță pentru țările în cauză, multe dintre ele având mari dificultăți în plata datoriilor, reiese dintr-un studiu realizat de Banca Mondială, Harvard Kennedy School, Institutul Kiel pentru Economie Mondială și laboratorul de cercetare AidData din SUA.
Între 2008 și 2021, China a cheltuit 240 de miliarde de dolari pentru a salva 22 de țări care sunt „aproape exclusiv” debitoare în proiectul mamut de infrastructură „Belt and Road” al lui Xi Jinping. Printre acestea se numără Argentina, Pakistan, Kenya și Turcia.
Deși pachetele de salvare ale Chinei sunt încă mai mici decât cele oferite de Statele Unite sau de Fondul Monetar Internațional (FMI), care acordă în mod regulat împrumuturi de urgență țărilor aflate în criză, Beijingul devenit un jucător cheie pentru multe țări în curs de dezvoltare.
Ascensiunea Chinei pe această scenă, în calitate de manager internațional de criză este similară politicii SUA din anii 1980, când Washingtonul obișnuia să ofere pachete consistente de asistență financiară statelor în dificultate din America Latină.
„Vedem paralele istorice cu epoca în care SUA și-a început ascensiunea ca putere financiară globală, în special în anii 1930 și după cel de-al Doilea Război Mondial”, se arată în raport.
Cum se diferențiază China
În primul rând, împrumuturile Chinei sunt mult mai secrete, majoritatea operațiunilor și tranzacțiilor sale fiind ascunse publicului. Acest lucru reflectă faptul că sistemul financiar mondial devine „mai puțin instituționalizat, mai puțin transparent și mai fragmentat”, spun autorul studiului.
De asemenea, banca centrală a Chinei nu dezvăluie date despre împrumuturi sau acorduri de schimb valutar cu alte bănci centrale străine. Băncile și întreprinderile de stat ale Chinei nu publică informații detaliate despre împrumuturile acordate altor țări.
„Beijing a creat un nou sistem global de împrumut transfrontalier pentru salvare, dar a făcut acest lucru într-un mod opac și necoordonat”, a comentat Brad Parks, coautor al studiului, într-o postare pe blog.
Geografia dependenței de China
În 2010, mai puțin de 5% din portofoliul de credite străine al Chinei era alocat sprijinirii țărilor aflate în dificultate, potrivit raportului. Până în 2022, această cifră a crescut la 60% – reflectând intensificarea operațiunilor de salvare de către Beijing și renunțarea la investițiile în infrastructură care au caracterizat campania sa „Belt and Road” în urmă cu un deceniu.
Majoritatea țărilor care s-au bazat pe liniile de finanțare ale Chinei se aflau într-o criză financiară profundă, exacerbată de pandemia de Covid-19, arată raportul.
Liniile de salvare ale Chinei nu sunt însă ieftine. Banca centrală cere o rată a dobânzii de 5%, comparativ cu 2% pentru împrumuturile de salvare ale FMI, se arată în studiu.
Timp de un deceniu, China a investit prin inițiativa „Belt and Road” miliarde de dolari în proiecte de infrastructură: asfaltarea autostrăzilor din Papua Noua Guinee până în Kenya, construirea de porturi din Sri Lanka până în Africa de Vest și furnizarea de infrastructură de energie și telecomunicații pentru oamenii din America Latină până în Asia de sud-est.
În martie 2021, 139 de țări aderaseră la inițiativă, reprezentând 40% din PIB-ul global, potrivit Consiliului pentru Relații Externe, un think tank american. BRI a atins aproape 1 trilion de dolari în investiții chineze, potrivit Ministerului de Externe al Chinei.
Dar deficitele de finanțare și respingerea politică au blocat anumite proiecte, în timp ce altele au fost afectate de probleme de mediu, scandaluri de corupție și încălcări ale drepturilor muncitorilor.
Acuzațiile conform cărora inițiativa este o „capcană a datoriilor” extinsă, concepută pentru a prelua controlul asupra infrastructurii locale, deși în mare parte respinse de economiști, au pătat reputația proiectului.
***
Urmărește-ne pe Google News
