Ultra-naționaliștii sunt pe cale să revină în Parlamentul Serbiei, după alegerile generale din 24 aprilie și după o absență de mai mulți ani, ca efect al nemulțumirii populare crescute la adresa politicilor de austeritate promovate de partidul pro-european al premierului Aleksandar Vucic.
În rândul acestora se remarcă Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical, a cărui popularitate înregistrează o ascensiune semnificativă după ce, luna trecută, a fost achitat de Tribunalul de la Haga de acuzația de crime de război.
Sondajele de opinie din Serbia indică faptul că radicalii lui Seselj și formațiunea de dreapta Dveri, care promovează idei pro-Rusia și anti-NATO și care cere oprirea procesului de integrare în UE, vor trece pragul parlamentar și ar putea câștiga împreună între 25 și 30 de locuri dintre cele 250 ale Parlamentului.
Deși este de așteptat ca ultra-naționaliștii să nu poată genera o schimbare de coaliție de guvernare, aceștia vor folosi tribuna Parlamentului pentru a ataca constant parcursul european al Serbiei și vor încerca pe toate căile să îngreuneze negocierile de aderare începute în decembrie 2015, consideră Reuters.
Aceleași sondaje de opinie indică faptul că Partidul Progresist al premierului Vucici va recâștiga majoritatea parlamentară, dar radicalii lui Seselj, care nu au intrat în Parlament nici în 2012, nici în 2014, ar putea forma al treilea grup ca importanță legislativă.
Seselj, care se va confrunta cu un nou proces la Haga din cauză că procurorii au făcut apel la decizia de achitare, exprimă sentimentele unei mari părți a sârbilor, care nu se împacă cu ideea că NATO a bombardat Serbia în 1999, în timpul conflictului din Kosovo.
Contextul economic pare favorabil pentru vocile radicale- recesiunea din 2014 a afectat bugetul Serbiei, guvernul apelând la acel moment la soluția unui împrumut la FMI de 1,2 miliarde de euro. Condițiile de acordare au fost reducerea subvențiilor și a cheltuielilor publice, creșterea taxelor și privatizarea companiilor de stat ineficiente, iar viitoarea calitate de membru UE necesită o serie de noi reforme economice.
Analiștii sârbi consideră că toate măsurile de austeritate adoptate, perspeciva adoptării altora și rata șomajului- 18%- împing alegătorii către partidele de dreapta.
Economia Serbiei va crește în 2016 cu 1,8%, mai puțin decît în regiune, arată previziunile Băncii Mondiale. Salariul mediu este de 357 de euro, printre cele mai scăzute din regiune.
Mulți sârbi văd puține beneficii ale intrării țării lor în Uniunea Europeană- 72% se opun aderării, chiar dacă premierul Vucic afirmă constant că ”Serbia nu poate aluneca spre trecut”.
Aleksandar Vucic a determinat organizarea de alegeri anticipate, cu doi ani înainte de terminarea mandatului, pentru a obține sprijin pentru implementarea reformelor economice necesare aderării la UE.
Revigorarea mișcărilor ultra-naționaliste nu îngrijorează, deocamdată, cancelariile Occidentale datorită faptului că premierul Vucici exclude orice alianță cu formațiunile de dreapta.
Hrvoje Stojic, analist al Hypo Group Alpe Adria Bank, afirmă că revinimentul partidelor de dreapta pare un trend regional, remarcând accesul la putere al euroscepticilor din Polonia și din Ungaria.
