Belgienii vorbitori de limbă franceză și olandeză cu greu se înțeleg între ei, inclusiv în materie de comerț. Această caracteristică va marca prestația Belgiei la conducerea Consiliului Uniunii Europene, pe care o preia de la 1 ianuarie pentru prima jumătate a anului viitor.
Faptul că Belgia se încadrează în ambele tabere – comerț liber dar și protecționism – ar putea-o ajuta cel mult să joace rolul de broker onest în perioada în care UE încearcă să finalizeze dosare comerciale înainte de alegerile europene din iunie viitor, scrie Politico.
Fractura Valonia-Flandra și compromisul de la nivel național
În sud, Valonia francofonă este mai critică față de comerțul liber. Dacă se încheie acorduri comerciale, regiunea de stânga va insista asupra standardelor stricte de mediu și drepturile omului.
La nord de Bruxelles, Flandra vorbitoare de olandeză este condusă în mare parte de naționaliști de dreapta, care consideră că tranzacțiile comerciale sunt cheia prosperității afacerilor. Bogăția Flandrei, cu portul său mare Anvers, este generată de export.
Guvernul național este compus dintr-o coaliție largă condusă de partide liberale, care ia în serios rolul de conducere al UE.
„Deoarece avem președinția, s-ar putea reduce inclusiv dezacordurile din Belgia. Partidele de stânga, de obicei rezervate față de acordurile comerciale, s-ar putea să nu îndrăznească să blocheze inițiativele pentru că astfel ne-ar putea strica imaginea președinției”, afirmă Ferdi De Ville, profesor de economie politică europeană la Universitatea Gent.
Acordurile comerciale, foarte politizate în Belgia
Acordurile de liber schimb tind să fie foarte politizate în Belgia, așa cum a fost cazul în 2016, când UE și-a ținut respirația luni de zile din cauza dreptului de veto al Valoniei asupra acordului comercial cu Canada, veto ridicat doar după negocieri intense.
Deși în vigoare, provizoriu, de șase ani, acordul cu Canada încă nu a fost ratificat de Belgia.
Într-un program de 60 de pagini care prezintă prioritățile viitoare ale președinției Belgiei, secțiunea comercială este marcată de termeni generali și, în mare parte, reflectă poziția Comisiei Europene. Probabil că poziția Belgiei nu va deveni mai exactă, țara pregătindu-se pentru alegeri federale pe 9 iunie, în ziua în care alegătorii de pe tot continentul aleg un nou Parlament European.
După ce negocierile UE – Mercosur au înregistrat încă un eșec la începutul acestei luni, Belgia este probabil să respire uşurată că nu va trebui să se ocupe de pactul comercial cu blocul sud-american care cuprinde Brazilia, Argentina, Uruguay. și Paraguay.
Dacă ar exista progrese majore în ceea ce privește acordul Mercosur înainte de alegerile europene din 2024, este puțin probabil ca Belgia să depună eforturi pentru a organiza un vot în Consiliu în prealabil.
O surprinzătoare poziție ambivalentă
Faptul că Belgia a blocat acorduri comerciale este ironic, au spus mai mulți oficiali belgieni sub protecția anonimatului. Țara este una dintre cele mai deschise economii ale UE. Politicienii belgieni de la cele mai înalte niveluri recunosc acest lucru – spre propria lor frustrare.
„Este ca și cum am uitat complet că țara noastră, cu locația sa geografică unică, datorează o mare parte din prosperitatea sa liberului schimb. Nu este în interesul nostru să ducem o politică protecționistă. Prin urmare, este regretabil că nu există un consens în această privință în țara noastră”, a spus Hadja Lahbib, ministrul de externe al Belgiei.
”Nu vom avea aceeași dinamică cu cea a președinției spaniole”
Opinia generală este că, de la 1 ianuarie, Belgia se va limita la rolul de arbitru neutru în negocierile dintre guvernele UE și instituțiile europene.
Acest lucru reprezintă un contrast puternic cu președinția spaniolă, care a urmat o agendă comercială liberală – e drept, cu un succes limitat.
„Este clar că, în comparație cu președinția spaniolă, nu vom avea aceeași dinamică”, afirmă Saskia Bricmont, europarlamentar belgian.
***
