Optimismul investitorilor a crescut anul trecut în România, ca și așteptările privind climatul economic se arată în raportul de țară realizat Banca Europeană de Investiții (BEI) – EIB Investment Survey Country Overview 2023: Romania”. – însă există și puncte în care companiil românești se strecoară cu greu prin policriză.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezent la la lansarea raportului de țară a declarat că, conform sondajului, optimismul investitorilor români este la un nivel mai ridicat decât media UE privind disponibilitatea finanțării interne și externe,
„Ediţia din 2023 este concentrată pe cele mai importante probleme cu care se confruntă firmele româneşti astăzi, cum ar fi costurile energiei, schimbările climatice şi tranziţia verde. Ne bucurăm să vedem că, potrivit constatărilor BEI, imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia anterioară. De exemplu, aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial în România.
De asemenea, conform sondajului, firmele româneşti manifestă un nivel mai ridicat de optimism decât media UE atunci când sunt întrebate despre disponibilitatea finanţării interne şi externe”, a declarat Mugur Isărescu, la conferinţa „Transforming for Competitiveness”, organizată de Banca Naţională a României şi Banca Europeană de Investiţii.
Potrivit guvernatorului BNR, concluziile sondajului reprezintă o completare binevenită la cele ale sondajului propriu al băncii centrale din România privind accesul la finanţare al corporaţiilor nefinanciare din România.
„Sondajul nostru surprinde opiniile sectorului real cu privire la:
cele mai stringente probleme cu care s-au confruntat firmele în activitatea lor;
costul finanţării;
implicaţiile unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei naţionale şi impactul schimbărilor climatice.
Luând în considerare preocupările tot mai mari cu privire la schimbările climatice şi impactul politicilor de atenuare asupra sectorului bancar, Banca Naţională a României a demarat, de asemenea, în 2021, un sondaj care surprinde principalele evoluţii în materie de schimbări climatice şi finanţare verde prin mai multe indicatori din cinci categorii:
economie reală,
risc fizic,
risc de tranziţie,
finanţare ecologică şi politici guvernamentale”, a mai spus Mugur Isărescu.
Prețurile energetice, principala frână pentru dezvoltare
În România, companiile (72%)au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE în ansamblu (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante.
Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%).
De asemenea, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%).
Obstacole în comerțul internațional: 62% din companii își schimbă strategia de aprovizionare
În ceea ce priveşte barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole cu care se confruntă firmele româneşti.
Ca răspuns la aceste dificultăţi, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%).
Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%).
Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).
***
