Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.
Datele INS arată o majorare lunară de 7,33 puncte procentuale venită pe canalul pieței externe (de la -0,65% în urmp cu trei luni) și exacerbată la 8,20% de evoluția cursului, pe tendința internă.
Influența majorărilor se va transmite în următoarele luni către indicele prețurilor de consum pentru populație.
La extern, evoluția va ajuta la majorarea încasărilor din exporturi dar va afecta plățile pe partea de importuri, cu observația importantă că se accentuează astfel presiunea în sensul devalorizării leului.
De remarcat, prețurile au urcat cu aproape patru procente pe toate segmentele industriale, cu excepția bunurilor decapital. Costul energiei a avansat din nou și a urcat la o valoare foarte ridicată față de aceeași lună a anului trecut (aproape +22%), ceea ce va pune o presiune considerabilă asupra indicelui de inflație și/sau a restrângerii altor costuri de fabricație.
Sectorul industrial va da tonul pentru majorarea facturilor în întreaga economie, pe fondul unui volum în creștere dar care nu a recuperat scăderile din aceeași perioadă a anilor anteriori. Speranța rămâne în revenirea în expresie fizică a producției industriale până la finalul acestui an și nu în 2022, cum se prognozase inițial.
(Citiți și:”Adio ”chinezării ieftine”: cum s-au scumpit produsele IT din ”fabrica lumii” chiar cu 30% într-un an și ce urmează. Interviu cu Andrei Militaru, CEO al NOD – cel mai mare distribuitor de produse IT, electro și componente de tehnologie din România”)
În context, corelat cu atenuarea treptată a facilităților oferite ca urmare a pandemiei, va urma o perioadă spre finalul anului în curs în care firmele se vor confrunta cu probleme. Fiind vorba dsepre alegerea dozajului optim în care vor fi retrase treptat măsurile de sprijin, încasările bugetare necesare pentru ajustarea deficitului vor fi afectate pe termen mediu.
Evoluțiile de pe piața externă vor rămâne un factor cu efecte semnificative la intern, prin lanțurile de producție. La revenirea pandemiei s-a păstrat spre finele anului trecut o scădere a prețurilor industriale. Acum, stimularea pe calea costurilor mai mici cu energia a dispărut iar efectul de bază este tot mai defavorabil.
Transmiterea influențelor, decalată în timp cu câteva luni, a contribuit deja la păstrarea indicelui prețurilor de consum peste pragul de 3% iar estimarea oficială pentru finalul anului a trecut de patru procente. De reținut, creșterea inerentă a deflatorului PIB, care descrie prețurile din întreaga economie va acționa în sensul reducerii rezultatului economic în termeni reali.
Pe marile grupe industriale, energia s-a scumpit din nou și, cu indice triplu față de media generală. Creșterea anuală a prețurilor s-a concentrat pe bunurile de folosinţă îndelungată, bunurile intermediare ce intră în componența lor și bunurile de uz curent, ceea ce se va vedea în tendințe inflaționiste la consumul populației.
Pe ramuri industriale, se pot observa cele mai mari creșteri de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+73,66% !, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă), în industria produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+16,80%, explicabil în pandemie) și industria metalurgică (+15,13%). La polul opus s-au situat industria petrolieră ( -4,29% la extracție și -11,85% la servicii anexe), cea de mașini, utilaje și echipamente speciale (+0,32%) și fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice (+1,03%).
Avansul susținut al activității economice și progresele făcute pentru stoparea pandemiei, corelate cu un context internațional de creștere rapidă a costurilor cu energia au creeat premise pentru o creștere a inflației semnificativ peste valorile anticipate. Rămâne ca eforturile de eficientizare a activității în industrie să limiteze majorarea prețurilor facturate, cu păstrarea competitivității.
