Guvernul german a scos din buzunare aproape jumătate de trilion (circa 500 mld.) de euro pentru atenuarea crizei energetice și salvarea sistemului său energetic, în urma exploziei prețurilor și a pierderii accesului la principalul său furnizor de gaze, Rusia, potrivit unei analize Reuters.
Iar suma s-ar putea dovedi insuficientă.
„Cât de gravă va fi această criză și cât de mult va dura depinde în mare măsură de modul în care va evolua criza energetică”, a spus Michael Groemling, de la Institutul Economic German (IW). „Economia națională în ansamblu se confruntă cu o pierdere uriașă de bogăție”.
Banii bugetați de Guvernul federal se ridică la 440 de miliarde de, conform calculelor care au ținut seama de toate măsurile menite să evite rămânerea fără energie și să asigure noi surse de energie.
Cu alte cuvinte, Germania a cheltuit 1,5 miliarde de euro pe zi, de când Rusia a invadat Ucraina, doar pentru a răspunde crizei energetice. Este echivalentul a 12% din producția economică națională sau 5.400 de euro pe cap de locuitor.
Energia ieftină, esențială pentru modelul economic german
Economia preeminentă a Europei, cândva un bastion al prudenței bugetare, se află acum la cheremul vremii, avertizează jurnaliștii străini. Germania ar putea fi nevoită să ia măsuri de raționalizare a energiei în această iarnă, când a rămas, pentru prima dată în jumătate de secol, fără gaz rusesc.
„Economia germană se află acum într-o fază foarte critică, deoarece viitorul aprovizionării cu energie este mai incert ca niciodată”, a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri de afaceri și creștere la Institutul Kiel pentru Economia Mondială.
Factura de import de energie a Germaniei va crește cu 124 de miliarde de euro în acest an și anul viitor, un avans enorm față de creșterea de doar 7 miliarde din 2020 și 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Kiel. Această factură va reprezenta o provocare majoră pentru industriile energofage ale țării.
Sectorul chimic al țării, cel mai expus la creșterea costurilor cu energia electrică, se așteaptă ca producția să scadă cu 8,5% în 2022, potrivit asociației industriale VCI, care avertizează privind riscul unor „rupturi structurale uriașe în peisajul industrial al Germaniei”.
Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), energia mai costisitoare va fi într-adevăr o lovitură dureroasă pentru o economie Germaniei, care se estimează că se va confrunta în 2023 cu cea mai severă scădere a PIB-ului din rândul țărilor G7.
Pachetul german
Cele 440 de miliarde de euro alocate pentru combaterea crizei energetice sunt deja aproape de cele aproximativ 480 de miliarde de euro pe care IW spune că Germania i-a cheltuit din 2020 pentru a-și proteja economia de impactul pandemiei de COVID-19.
Banii includ patru pachete de ajutor în valoare de 295 de miliarde de euro, inclusiv pachetul în valoare de 51,5 miliarde de euro pentru salvarea companiei de energie Uniper și un pachet de salvare de 14 miliarde pentru Sefe, cunoscută anterior sub numele de Gazprom Germania. Alte 100 de miliarde reprezintă lichidități pentru companiile de utilități, pentru a-și asigura vânzările împotriva riscului de default și aproximativ 10 miliarde pentru infrastructură destinată importurilor de GNL.
Suma include, de asemenea, angajamente neraportate anterior de 52,2 miliarde de euro ale creditorului de stat KfW pentru a ajuta companiile de utilități și comercianții să umple rezervele de gaze, să cumpere cărbune, să înlocuiască sursele de achiziție de gaze și să acopere unele tranzacții în marjă, potrivit datelor KfW revizuite de Reuters.
Bufferul este totuși insuficient
În ciuda acestor eforturi, există puține certitudini cu privire la modul în care țara poate înlocui Rusia.
Germania a importat aproximativ 58 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz anul trecut din Rusia, potrivit datelor Eurostat și ale asociației industriale germane BDEW, reprezentând aproximativ 17% din consumul total de energie.
Berlinul dorește ca sursele regenerabile să reprezinte cel puțin 80% din producția de energie electrică până în 2030, față de 42% în 2021. Cu toate acestea, Germania a instalat doar 5,6 gigawați (GW) de capacitate solară și 1,7 GW de capacitate eoliană pe uscat în 2021, potrivit celor mai recente date.
Pentru a atinge obiectivul de 80%, noile instalații eoliene terestre trebuie să crească de aproximativ șase ori până la 10 GW anual, potrivit unui raport din octombrie al guvernului federal. Instalațiile solare trebuie să crească de patru ori în fiecare an, până la 22 GW, potrivit documentului.
Și pe frontul GNL trebuie urcat un munte
Germania nu are o infrastructură proprie de GNL. Guvernul federal începe abia acum să-și dezvolte capacitatea de import de gaze naturale lichefiate.
Deocamdată, intenționează să se bazeze pe șase terminale plutitoare pentru diversificarea aprovizionării cu gaze, primul dintre acestea urmând să sosească joi. Trei ar urma să intre în funcțiune această iarnă, iar restul până la sfârșitul anului 2023.
Capacitatea totală va urca astfel la cel puțin 29,5 miliarde de metri cubi pe an.
RWE, Uniper și EnBW s-au angajat să asigure volumele necesare pentru ca terminalele să funcționeze la capacitate maximă până la sfârșitul lunii martie 2024. Cu toate acestea, este neclar de unde vor veni acestea.
Germania a încheiat doar două acorduri ferme pentru aprovizionarea cu GNL, acorduri modeste, pe termen scurt pentru următoarele două sezoane de iarnă, potrivit datelor ECFR.
***
Urmărește-ne pe Google News
