24 octombrie, 2011

România îşi va revizui în jos ţinta de deficit pe anul 2012, urmând să fie neapărat ”mult mai mică” de 3% din PIB în sistem ESA, a declarat, luni, preşedintele Traian Băsescu.

El a avansat posibilitatea ca Guvernul să analizeze o eventuală scădere a deficitului până la nivelul de 1,7% –1,5% din PIB în sistem ESA, însă a precizat că această cifră nu trebuie luată ca fiind stabilită.

”Trebuie revizuită ţinta de deficit. Datorită costurilor de finanţare este bine să abordăm bugetul 2012 cu un deficit mult mai mic de 3% calculat pe ESA. Cât va fi acest mult mai mic, trebuie să analizeze Guvernul şi să găsească soluţii de diminuare a nevoii de împrumut de pe piaţa internă şi externă. (…)Trebuie găsite soluţiile cu cel mai mic impact asupra populaţiei, atunci când discutăm de reducerea deficitului de la 3% pe ESA, să spunem, la 1,5% – 1,7%, undeva aici, poate. Nu o luaţi ca fiind bătută în cuie, este doar o speranţă”, a spus Băsescu.


Şeful statului a explicat că ţinta de deficit trebuie să scadă, pentru că a crescut substanţial costul împrumuturilor, pe fondul crizei din zona euro.

”Datorită situaţiei din UE, a situaţiei economice şi a situaţiei regionale, influenţată în primul rând de Grecia, bugetul anului 2012 trebuie să fie extrem de prudent. Nu neapărat pentru că nu am găsi bani să finanţăm deficitul, dar mai ales pentru că finanţarea deficitului este extrem de scumpă”, a explicat Băsescu.

O delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jeffrey Franks, este așteptată marți la București, pentru o nouă vizită de evaluare în Acordul precautionary cu România.

În urma discuțiilor cu oficialii FMI și în funcție și de prognozele economice ale Eurostat, Guvernul va finaliza proiectul bugetului de stat pe anul 2012.

Măsurile Guvernului


Preşedintele nu a precizat, însă, exact care vor fi măsurle pe care le va lua Guvernul pentru a scădea deficitul bugetar, însă referitor la eventuale măsuri şeful statului a precizat:

  • Pensii şi salarii. ”În niciun caz nu se pune problema reducerii de pensii sau reducerii de salarii”, în 2012. ”Nu se vor tăia sau impozita suplimentar pensiile. În rest, este o chestiune pe care o analizează Ministerul de Finanţe, Guvernul”.
  • Investiţiile intacte.”Am mai stabilit împreună cu guvernul şi cu guvernatorul BNR că bugetul nu trebuie să afecteze investiţiile. România trebuie să-şi menţină nivelul de investiţii. Suntem al doilea stat ca procent din PIB alocat investiţiilor în UE şi trebuie să ne menţinem acest standard, pentru că acesta este motorul sigur. Investiţia publică, fie că este în drumuri judeţene, în drumuri naţionale, în ce o fi, investiţia publică este cea care ne-a permis să menţinem încă un nivel acceptabil al şomajului. Domnii miniştri care încă orbecăie cu aprobarea unor investiţii, fie ele şi străine, trebuie să dea avizul cât mai repede pentru începerea acestor investiţii”.
  • Cheltuieli. ”Când mă refer la prudenţă mă refer la necreşterea cheltuielilor. Un obiectiv major al guvernului este acela ca, prin buget, să limiteze nivelul de îndatorare”.

Ionuţ Dumitru – Consiliul Fiscal: Reducerea abruptă a deficitului este o povară foarte mare pentru economie

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că reducerea bruscă a deficitului bugetar pune o povară foarte mare pe economie.

”După părerea mea, e o povară foarte mare pe economie dacă reducem deficitul atât de repede şi atât de mult, de la 4,4% anul acesta la sub 2%, în condiţiile în care mediul economiei se deteriorează. Teza cu deficit bugetar semnificativ mai mic decât 3% nu ştiu dacă este adevărată”, a spus Dumitru.

De asemenea, el s-a arătat rezervat şi faţă de faptul că şeful statului nu a menţionat măsurile prin care se va face o reducere atât de puternică a deficitului bugetar în 2012.

El a precizat că nici în cazul în care se va decide ca pensiile şi salariile bugetare să nu mai crească nu va fi suficient pentru o coborâre semnificativă a deficitului bugetar de la 4,4%, în 2011, la mult mai puţin de 3% din PIB în 2012, aşa cum a spus preşedintele Băsescu că doreşte.

Obiectivul României la Bruxelles: Consiliul European să adopte o prevedere prin care băncile străine să-şi menţină expunerea pe România

Traian Băsescu a mai spus luni că l-a mandatat deja pe ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, ca la Consiliul ECOFIN să ceară ferm ca pe lângă decizia de recalitalizare a băncilor din zona euro să se introducă şi paragraf care să prevadă condiţii pentru menţinerea expunerii băncilor străine pe România.

”Eu am ridicat această problemă (pe tema recapitalizării băncilor europene – n.r.) şi ieri în Consiliu şi alaltăieri seară, la discuţia cu Partidul Popular European. Nu am pus sub semnul întrebării cifra acreditată de astăzi şi anume aceea de a se pune la dispoziţia băncilor 100 de miliarde de euro pentru recapitalizare. Eu am pus în discuţie altceva – dacă sumele cu care sunt capitalizate băncile acoperă şi nevoia acestora sau şi nevoia noastră ca filialele lor din România să-şi menţină nivelul de expunere de anul acesta şi anul viitor. L-am mandat pe ministrul de Finanţe ca, dincolo de susţinerea mea din Consiliu, de ieri, la Consiliul ECOFIN de miercuri dimineaţă să insiste pentru introducerea unui paragraf care să vizeze şi crearea condiţiilor de menţinere a expunerii băncilor care activează în România”, a spus Băsescu.

Consiliul ECOFIN, care va reuni miercuri miniştrii de finanţe din ţările membre ale UE, va propune Consiliului European soluţiile privind criza din zona euro.

Valentin Lazea (BNR), despre menţinerea expunerii pe România a băncilor: BNR are soluţii

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR) apreciază că utilitatea propunerii preşedintelui, referitoare la reglementarea privind menţinerea expunerii băncilor străine în România, este foarte clară, şi aume ca economia să nu sufere din cauza scăderii creditării.

”Utilitatea e foarte clară: creditarea din economia noastră să nu scadă şi ca atare să existe în continuare şanse de creştere economică”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Lazea.

Oficialul BNR a arătat că, în cazul în care demersul lui Băsescu eşuează, o bancă centrală are o serie de mijloace pentru a contracara retragerea de capital din România, printre care şi majorarea ratei dobânzii.

”Banca Centrală are mai multe instrumente, o rată a dobânzii mai mare, în cazul de faţă. Poate să ofere lichiditate mai mare, poate să reducă rezervele minime obligatorii. Are mai multe instrumente, să ajungem noi acolo şi o să vedeţi ce poate face Banca Naţională!”, a spus Lazea.

În context, Lazea a făcut o paralelă între măsurile europene cerute de Băsescu şi acordul de la Viena din 2009, prin care băncile-mamă cu subsidiare în România s-au angajat să nu retragă din România capital.

”Va fi negociat şi se va vedea dacă este fezabil. Cum s-a putut la acordul de la Viena, de acum doi ani, s-ar putea să se poată şi acum”, a afirmat Lazea.

Întrebat dacă în locul Acordului de la Viena, care a expirat în aprilie 2011, România are nevoie de o măsură similară în loc, el a răspuns afirmativ şi a precizat că se poate negocia un nou acord, dacă va fi nevoie.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: