Băsescu a trimis Consiliului Legislativ proiectul Constituţiei modificate: deficitul bugetar, limitat la 3% prin Constituţie. Ce schimbări propune şeful statului

Preşedintele Traian Băsescu a transmis miercuri, catre Consiliul Legislativ, în vederea avizării, proiectul Legii de reviziuire a Constituţiei. Într-o conferinţă de presă organizată la Cotroceni pentru a explica demersul său, şeful statului a spus că speră ca săptămîna viitoare documentul să primescă avizul şi să plece spre Curtea Constituţională unde în maximum 10 zile să primească undă verde spre Parlament, unde să fie primit înainte de vacanţa parlamentara.

„As vrea sa fac o precizare legata de pesimisti. Ultima revizuire, din 2003, s-a facut cu un guvern minoritar. Daca am pleca de la premisa ca revizuirea se face doar cand presedintele are un sprijin de doua treimi in Parlament, ar trebui sa ne luam gandul. Ramane sa mizez pe responsabilitatea Parlamentului. Spun responsabilitate pentru ca principalul motiv al revizuirii e legat de referendumul din 2009, cand peste 80% dintre romani au optat pentru parlament unicameral si pentru 300 de membri in Parlament” – a spus Traian Băsescu.

Seful statului a mai spus ca modificarile nu urmaresc un interes personal al sau, dat fiind ca el nu va mai putea beneficia de noile prevederi ale Constitutiei, şi ca discutiile cu partidele politice pe marginea schimbarilor pot sa duca inclusiv la modificarea mandatului presedintelui si la suprapunerea datelor alegerilor parlamentare cu cele prezidentiale.

Principalele modificări propuse de preşedinte:

Modificări în domeniul politic

• In Titlul III, Capitolul I Parlamentul, se modifica articolul 61 si se precizeaza in paragraful (2) ca Parlamentul este alcatuit dintr-o singura Camera.
• In Articolul 62, Alegerea parlamentarilor, se precizeaza in paragraful (3) ca numarul parlamentarilor nu poate depasi 300 de persoane.
• In ceea ce priveste Imunitatea Parlamentara, articolul 72 se modifica si se precizeaza ca „Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se poate face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
• In forma actuala in vigoare, articolul 72 din Constitutie stipuleaza ca parlamentarii „nu pot fi perchezitionati, retinuti, sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor”.
• Articolul 86, Numirea Guvernului. Se adauga paragraful (2′) care stipuleaza ca „Propunerea primului-ministru de revocare si de numire a unor membri ai Guvernului se poate afce numai dupa consultarea prealabila a Presedintelui”.
• In ceea ce priveste Investitura Guvernului, Articolul 103 se modifica prin stipularea faptului ca „Parlamentul se va pronunta prin vot asupra formarii noului Guvern in termen de 10 zile de la data solicitarii votului de incredere. In caz contrar, dupa trecerea celor 10 zile, candidatul propus, impreuna cu programul si lista Guvernului va fi considerat respins de catre Parlament”, iar Presedintele Romaniei va desemna un alt candidat.
• Potrivit proiectului de revizuire, la Articolul 89, Dizolvarea Parlamentului, Presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 de zile (n.r. – fata de 60 de zile cat este in prezent) de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari.
• La articolul 95, Suspendarea din functie, se precizeaza ca Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de catre Parlament, „dupa obtinerea avizului Curtii Constitutionale cu privire la gravitatea faptelor si incalcaea Constitutiei”. Se precizeaza clar ca doar un aviz favorabil al CC duce la continuarea procedurii de suspendare, iar in cazul unui aviz negativ din partea CC, procedura de suspendare va inceta.
• In ceea ce priveste Investitura Guvernului, Articolul 103 se modifica prin stipularea faptului ca „Parlamentul se va pronunta prin vot asupra formarii noului Guvern in termen de 10 zile de la data solicitarii votului de incredere. In caz contrar, dupa trecerea celor 10 zile, candidatul propus, impreuna cu programul si lista Guvernului va fi considerat respins de catre Parlament”, iar Presedintele Romaniei va desemna un alt candidat.
• La articolul 90, Referendumul, se adauga paragrafele (2)-(4), care spun ca „problemele care se supun referendumului si ca data desfasurarii acestuia se stabilesc de catre presedintele Romaniei rpin decret” si ca „punctul de vedere al Parlamentului asupra initierii referendumului de catre presedintele Romaniei se exprima, printr-o hotarare adoptata de Parlament, cu votul majosritatii membrilor prezenti, in termen de cel mult 30 de zile”. Daca hotararea nu este adoptata in termenul prevazut, procedura de consultare a parlamentului se considera a fi idneplinita, iar Presedintele poate emite decretul privind organizarea referendumului.
• La articolul 92, Atributii in domeniul apararii, se adauga paragraful (3′) care spune ca „Declararea starii de razboi precum si suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare se fac de catre Parlament, cu votul majoritatii membrilor acestuia”. Se mai adauga si paragraful (5) care stipuleaza ca Presedintele „propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor de informatii, iar Parlamentul exercita controlul asupra activitatii acestor servicii.”
• Articolul 94, Alte Atributii (n.r. – Ale presedintelui tarii), se stipuleaza ca Presedintele Romaniei „confera si retrage decoratii si titluri militare”.
• Articolul 97, Vacanta functiei, paragraful (2) se va modifica astfel incat Guvernul va organiza alegeri pentru functia de presedinte in termen de 60 de zile de la vacanta functiei, fata de 3 luni cat este stipulat in prezent.
• La articolul 107, Primul-ministru, paragraful (4) stipuleaza ca daca un membru al Guvernului este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, atunci presedintele tarii, la propunerea premierului, va desemna un alt membru al Guvernului ca ministru interimar.
• Articolul 109, Raspunderea membrilor Guvernului. Daca in prezent, paragraful (2) stipuleaza ca „Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor”, forma propusa de presedintie abroga acest paragraf si completeaza la paragraful (3) ca „Raspunderea penala a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor, se stabileste prin lege organica”.
• Articolul 114, Angajarea raspudnerii Guvernului, la paragraful (1), in forma propusa, se stipuleaza ca „Guvernul isi poate angaja raspudnerea in fata Parlamentului, o singura data pe sesiune”, dar ca limitarea angajarii raspunderii nu se aplica in cazul proiectului bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale.
• In Articolul 119, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se vor adauga doua noi paragrafe ce stipuleaza ca „CSAT va transmite Parlamentului, in vederea aprobarii, strategia de securitate nationala” si rapoartele asupra activitatii desfasurate, in vederea examinarii acestora.
• Şeful statului a anunţat şi trecerea în Constituţie a procentului maxim de 3% la care poate urca deficitul bugetar, aşa cum anunţa săptămânile trecute.

Modificări juridice

• La articolul 124, Infaptuirea Justitiei, se precizeaza ca „Judecatorii sunt independenti si se supun numai Constitutiei, legii si deciziilor Curtii Constitutionale” si ca”Raspunderea judecatorilor si procurorilor se reglementeaza prin lege organiza”.
• Schimbarea componentei CSM. In prezent, CSM este alcatuit din 19 membri: 14 membri alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de parlament (9 judecatori, 5 procurori), 2 reprezentanti ai societatii civile, ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si Procurorul General.
• In forma propusa de presedentie, componenta CSM va fi urmatoarea: 10 membri alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de parlament (5 judecatori, 5 procurori), 6 reprezentanti ai societatii civile (3 numiti de catre Parlament, 3 numiti de catre Presedintele Romaniei.
• O alta modificare vizeaza mandatul de membru CSM, care va ramane tot de 6 ani, dar se stipuleaza ca „nu poate fi prelungit sau innoit”. Se mai precizeaza ca presedintele CSM poate fi ales atat din randul magistratilor, cat si din randul reprezentantilor societatii civile.
• La Articolul 126, Instantele judecatoresti, paragraful (6) se va modifica astfel: „Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor ce privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de comandament cu caracter militar, precum si a celor care privesc politicile fiscale si bugetare”.

Alte drepturi constitutionare care vor fi modificate sau reformulate

• Articolul 44, Dreptul de proprietate privata. In forma actuala, paragraful (8) stipuleaza ca „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit se prezuma”. In forma propusa de presedintie, paragraful (8) spune ca „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata”
• Articolul 23, Libertatea individuala. Se modifica paragraful (3) care vorbeste de retinerea persoanei in cazurile si cu procedura prevazute de lege. In forma propusa, retinerea nu poate depasi 48 de ore, fata de 24 de ore cat este stipulat in prezent.
• Articolul 6, Dreptul la identitate, Se adauga paragraful (3) Autoritatile publice vor consulta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in legatura cu deciziile privind pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale si religioase
• Articolul 40, Dreptul de asociere. Se modifica paragraful (3) care stipuleaza cine nu poate face parte din partide politice. In forma propusa, scrie ca judecatorii Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului si adjunctii acestuia, magistratii, cadrele militare in activitate, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
• Articolul 52, Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica. in forma actuala, paragraful (3) spune ca „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au executat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”. In forma propusa, Paragraful (3) se modifica si stipuleaza ca „Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare savarsite”.
• In Titlul II, capitolul IV Avocatul Poporului, Articolul 58, Numirea si rolul. Paragraful (1) se modifca astfel: „Avocatul Poporului este numit de catre Parlament, pe o durata de 5 ani, pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului poporului sunt specializati pe domenii de activitate, conform legii de organizare si functionare a institutiei”.