luni

16 mai, 2022

Bani care stau: 15 miliarde de euro ”băltesc” în conturile din România ale celor mai bogați 30.000 de români

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 septembrie, 2020

Aproape 72 de miliarde de lei ”băltesc” în conturile bancare ale unui număr de aproximativ 30.455 de persoane cu depozite a căror valoare depășește jumătate de milion de lei, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza celor mai recente date ale Fondului de Garantare a Depozitelor.

La sfârșitul anului trecut, persoanele care dețineau sume de peste 500.000 de lei la bănci reprezentau doar 0,2% din totalul deponenților (de 15,2 milioane de persoane fizice și juridice).

Ponderea acestor depozite era de 19,3% din totalul economiilor din bănci, iar valoare medie a unui depozit din această categorie era de 1.190.500 de lei.


Ca ordin de mărime, sume reprezintă echivalentul încasărilor totale ale statului român în trei luni. Sumele deținute în România de românii cu cele mai mari depozite bancare sunt de aproape opt ori mai mari decât cheltuielile de investiții ale statului din prima jumătate a anului.

Suma este de 7,5 ori mai mare decât valoarea totală a tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori București în 2019. Este echivalentă cu jumătate din capitalizarea totală a tuturor companiilor listate pe piața locală principal de capital.

Cei mai mulți români au economii la bănci de 1.100 de lei

Cele mai multe depozite, 82,9% din numărul total, aparțin persoanelor care dețin sume mai mici sau egale cu 10.000 de lei. Ei cumulează 6,7% din valoarea totală a depozitelor, valoarea medie a economiilor din acest segment fiind de doar 1.100 de lei.

În următoarele două segmente, cu sume peste 10.000 de lei până la 50.000 de lei, respectiv peste 50.000 de lei până la 100.000 de lei, se situează 14,3% dintre deponenți, cu o pondere  corespondentă de 34,4% din volumul depozitelor și cu valori medii ale depozitelor de 23.100 de lei, respectiv de 69.900 de lei.


Cea mai mare pondere din volumul depozitelor (39,6%) corespunde  deponenților cu sume peste 100.000 de lei și până la 500.000 de lei, al căror număr reprezintă doar 2,6% din totalul  deponenților, valoarea depozitului mediu pe acest segment fiind de 201.400 de lei.

Cele mai mici randamente

Depozitul bancar este instrumentul cu cele mai mici randamente. Dobânzile obținute de deponenți se aflau pe un trend crescător din a doua parte a anului 2017, când au consemnat minime istorice de sub 1%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Criza COVID-19 a determinat însă Banca Națională a României (BNR) să pună capăt ciclului de înăsprire a politicii monetare, care determina și creșterea dobânzilor la depozite. În contextul pandemiei, BNR a decis să reducă dobânda cheie de politică monetară pentru a sprijini economia prin reducerea costurilor de împrumut.

O consecință firească a fost scăderea dobânzilor la depozite. În iulie, dobânda medie la depozitele la termen din sold a ajuns la 1,95%, după ce cu câteva luni înainte abia depășiseră nivelul de 2%, nivel la care nu au mai fost din primăvara lui 2015, când aveau o pronunțată tendință de scădere ca urmare a deciziilor de politică monetară de la acea dată.

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Nu cred ca baltesc cele 15 mld de euro. De fapt, sunt convins ca daca vrem sa ridicam maine acești bani nu ii vom găsi acolo. Banii circula. Bancile dau credite folosind acei bani. Daca nu dau atunci au o problema.

  2. 1.Stimate, Maximus,
    Fara indoiala ca banii circula ca de aceea exista banci, dar nu circula pentru investitii productive, ci pentru consum de familie.
    Pe linga cei 15 miliarde de Euro de la banci, mai baltesc dublul lor, blocati in procesele economice care dureaza intre 4 si 7 ani!
    2.Odata cu disparitia industriei din Romania si doar cu micile intreprinderi de montaj din Ardeal, anexe la marile intreprinderi industriale multinationale, populatia nu are unde investi banii.La banca nu cistiga nimic platind administrarea lunara” a contului, avind doar o oarecare siguranta a posesiei, fata de situatia de a-i tine la ciorap”.Pina cind si aici economiile sa fac praf de devalorizarea tutulor monedelor lumii, datorita Crizei.
    Asa ca fara o competitivitate economica si functionalitate institutionala buna care sa atraga marii investitori industriali, in Romania NU rodeste nimic, nici macar banii…

    1. Dat fiind nivelul de fiscalitate asupra muncii, nici n-are cum să rodească nimic în România. Numărul de bugetari e totuși în continuă creștere, de câțiva ani încoace, deși numărul populației e evident în scădere.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Nu cred ca baltesc cele 15 mld de euro. De fapt, sunt convins ca daca vrem sa ridicam maine acești bani nu ii vom găsi acolo. Banii circula. Bancile dau credite folosind acei bani. Daca nu dau atunci au o problema.

  2. 1.Stimate, Maximus,
    Fara indoiala ca banii circula ca de aceea exista banci, dar nu circula pentru investitii productive, ci pentru consum de familie.
    Pe linga cei 15 miliarde de Euro de la banci, mai baltesc dublul lor, blocati in procesele economice care dureaza intre 4 si 7 ani!
    2.Odata cu disparitia industriei din Romania si doar cu micile intreprinderi de montaj din Ardeal, anexe la marile intreprinderi industriale multinationale, populatia nu are unde investi banii.La banca nu cistiga nimic platind administrarea lunara” a contului, avind doar o oarecare siguranta a posesiei, fata de situatia de a-i tine la ciorap”.Pina cind si aici economiile sa fac praf de devalorizarea tutulor monedelor lumii, datorita Crizei.
    Asa ca fara o competitivitate economica si functionalitate institutionala buna care sa atraga marii investitori industriali, in Romania NU rodeste nimic, nici macar banii…

    1. Dat fiind nivelul de fiscalitate asupra muncii, nici n-are cum să rodească nimic în România. Numărul de bugetari e totuși în continuă creștere, de câțiva ani încoace, deși numărul populației e evident în scădere.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: